Subiectul unei cercetări sistematice
Folclorul şi tradiţiile ucrainenilor din Maramureşul de dincoace de Tisa încep să fie cunoscute şi descifrate de specialiştii în etnologie, datorită unei cercetări sistematice demarate anul trecut de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş în colaborare cu Universitatea de Nord din Baia Mare. Dacă anul trecut echipa de cercetători a acoperit localităţile Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte, anul acesta, mai precis în perioada 8-16 iulie, s-au avut în vedere comunităţile din Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Bistra, Valea Vişeului şi Crăciuneşti. Proiectul se intitulează „Interferenţe etnoculturale româno-ucrainene”, este coordonat de conf. univ. dr. Carmen Dărăbuş, iar rezultatele cercetării din această lună vor fi publicate în cursul anului.
O imagine completă a culturilor şi tradiţiilor minorităţilor din Maramureş
Pe lîngă conf. univ. dr. Carmen Dărăbuş, din echipa de cercetare au mai făcut parte conf. univ. dr. Delia Suiogan (foto – împreună cu Ştefan Mariş), ambele din partea Universităţii de Nord, ele coordonînd şi grupul celor opt studente în anul II la specializarea Etnologie a Facultăţii de Litere care au mers pe teren. Din partea CJCPCT Maramureş au participat la proiect Mirela Poduţ (Ardelean), referent-etnolog şi artistul fotograf Felix Săteanu. Cercetarea a fost demarată anul trecut şi face parte dintr-un proiect mai amplu, care urmăreşte crearea unei imagini obiective asupra culturilor şi tradiţiilor minorităţilor din Maramureş. După cum a declarat Ştefan Mariş, directorul CJCPCT Maramureş, cultura şi tradiţiile minorităţii ucrainene au fost neglijate pînă în prezent, în trecut neexistînd un plan ştiinţific de cercetare etno-sociologică a Maramureşului.
Obiceiuri "conservate" în memoria bătrînilor
După cum povesteşte Mirela Poduţ, cei care au luat parte la proiect s-au împărţit în echipe de cîte 3-4 persoane şi au mers în satele în care urma să aibă loc cercetarea. De fiecare dată, ei au beneficiat de sprijinul unor persoane de legătură – bibliotecari, directori de cămine culturale, chiar primari – care i-au ajutat să stabilească mai uşor contacte cu membrii comunităţilor: „Am observat că pentru ei e foarte important să fie cineva de-al lor, fiindcă altfel nu prea socializează, se feresc să vorbească. Dar dacă văd că lîngă tine e cineva din comunitatea lor, atunci devin mai comunicativi. Nu pot să spun că am întîmpinat greutăţi în desfăşurarea cercetării; poate ne-au privit suspicios la început, dar pe urmă totul a fost OK”, spune Mirela Poduţ.
În general, băimărenii au încercat să afle cît mai multe despre obiceiurile specifice etniei, dar şi să stabilească o corelaţie între acestea şi obiceiurile românilor, respectiv ale maghiarilor. „În general, am observat că ucrainenii sînt destul de conservatori, ţin la obiceiurile lor şi ştiu să facă foarte bine diferenţa dintre acestea şi obiceiurile românilor. Dar aceste obiceiuri s-au conservat cam la fel cum le păstrăm şi noi… adică îşi amintesc bătrînii de ele”, rezumă Mirela Poduţ, ţinînd, totuşi, să amintească exemplul unei profesoare din Valea Vişeului care, încercînd să predea Istoria ucrainenilor şi neavînd manuale, le cere elevilor să afle tot ce pot despre acest subiect de la părinţi şi de la bunici.
Port popular înnoit
Chiar dacă ucrainenii nu se izolează de români şi maghiari, căsătoriile între etnii nefiind interzise, totuşi asimilarea s-a realizat în mică măsură. Ucrainenii vorbesc între ei doar limba ucraineană, mulţi dintre aceştia descurcîndu-se cu greu în limba română. Aceşti locuitori din Maramureş se declară ucraineni, nu români; întrebat cu privire la etnia lui, un localnic pe nume Ardelean a declarat răspicat că el e ucrainean şi nu a admis că ar avea origini româneşti – povesteşte referentul-etnolog Mirela Poduţ. În ceea ce priveşte portul popular, cercetătorii au avut ocazia să constate, la o slujbă de hram oficiată în Crăciuneşti în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, că acesta încă se mai păstrează. Însă a apărut inovaţia, ucrainenii preluînd din costumul tradiţional din Ţara Maramureşului acele volănaşe de pe mîneci; o altă noutate remarcată de etnologii băimăreni şi care i-a mirat pe aceştia a fost un fel de cunună purtată de tinerii ucraineni pe cap, pe care Mirela Poduţ a asemuit-o cu… pomul de Crăciun.
Rezultatele cercetării din această vară vor fi publicate, pînă la finele anului, într-un mic volum, urmînd ca, la anul, după finalizarea cercetării prin includerea în proiect a localităţilor Remeţi şi Piatra, întregul material strîns să fie prelucrat şi publicat într-un studiu amplu.
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.