El Smarandacheste – dedicat – Florentin Smarandache

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Daca ar scrie, Florentin Smarandache si-ar pierde farmecul. De aceea, el smarandacheste…

Daca ar scrie, Florentin Smarandache si-ar pierde farmecul. De aceea, el smarandacheste. Pe romaneste, in spaniola, in portugheza, in italiana, in engleza, in peruana, in ce ii cade in ureche.

 

Brazilian, american, chinez, italian, spaniol, portughez, peruan, si cine mai stie care cetatean planetar,  Florentin este donator universal. De smarandachisme. Preturi, curse de avion, curse de autobuz, feluri de mancare, obiceiuri, ziare, atmosfere, muzee, piete, monumente, biografii, personalitati, idiomuri, paradoxuri, umor, ironie, poezie, vorbe de duh,  asociatii de idei, dizertatii matematice, fotografii, impresii, politeturi, gramatici, comparatii. Smarandachisme.

 

Cand ma gandesc la el, cand ii citesc numele, gandul ma duce, cu duiosie, la mama lui Ion Creanga. Smaranda.  Pasamite, Oltenia va fi fost sa dea si ea o creanga a paradoxului popular. Frate cu meridianele si paralele.

 

In pragul sarbatorilor anului 2008, Florentin Smarandache, cel de departe, din State, mai daruieste romanilor de acasa, si din lume, in limba romana, o carte de calatorii. “Frate cu meridianele si paralele”.Un jurnalul al itinerariilor pe care le fac astazi un Cook, un Magellan, un Columb, un badea Cartan – cu avionul, cu autobuzul, cu autoturismul, cu pasul -aducand la Curtea Regelui Cuvant mirodeniile culturii si traditiilor atator tari si popoare, smarandachind pe Globul zilelor noastre.. Care – de atata bogatie, si de atata saracie – parca nu ne mai incape.

 

Asemeni lui Creanga, fost si el, odata, preot de tara, Florentin imparte. Tot ce asimileaza. Are de unde. Are neuronul mult si  mare. Ambasador fara portofoliu al inteligentei romanesti, el isi cladeste clipa de clipa urmatorul itinerariu. Ca acesta este prin logica fuzzy, prin distributii sau probabilitati matematice, prin stiinta, prin arta, prin saloane de elita ale lumii care mai gandeste si se expirma in scris, in ziua de azi, ca este prin aulele studentesti, sau prin cancelariile academice, prin forumurile civilizatiei si culturii mondiale, asta nu mai depinde de el. El munceste. El smarandacheste. Cu pasiune. Cu devotiune. Cu energie. Cu altruism. Cu foame.

 

La masa lui, are loc toata lumea. De la cei din favele, la cei din lumea cu proprietati pe stele. El smarandacheste si ne pune pe masa ce i-a trecut prin creier. Pe belsugul de minte si cumpanire al vremilor noastre, vorba lui Ion Creanga:  “…Mă închin cu sănătate de la golătate, despoieţii din urmă. De n-aveţi ce mânca acolo, poftim la noi, să postim cu toţii…”

 

Pofta buna!