sau Tangoul avitatic.
– Sfertopamflet –
Prăpădiţilor dascăli, care mai credeţi, încă, în „misiunea (voastră) apostolică”, voi, care sunteţi plătiţi în acord global cu vidanjorii patriei… – aşteptaţi-vă (în vremile binecuvântate care năvălesc peste noi), pentru serviciile voastre de Duh şi pentru vieţile voastre şi sângele vostru, jertfite pe altarul catedrei, la răsplata cu cătuşele şi cu botniţa, cu „Siberiile de gheaţă”, ale neo-stalinismului! Ba, chiar mai rău!
Începe, în acest ev al „elevului-rege” (cu câtă parşivenie au fost linguşiţi proletarii, înainte de ’89, precum că EI sunt conducătorii „trebilor” ţării, cu tot atâta ticăloşie sunt măguliţi, azi, sărmanii tineri, încă neştiind pe ce lume se află…), al dezlănţuirii (prin criminalul libertinaj sinucigaş, propovăduit de 99,99% dintre posturile TV şi de jurnalele de toată mâna) instinctelor bestiale, prin care este înlocuit Duhul umano-divin. Începe Marea Paradă a Dezmăţului, începe Tangoul Aviatic zis şi: „Tangoul Paraşutelor”…
Am avut, în familia mea (dinspre mamă), destui condamnaţi politic (cu câte 14-16 ani de puşcărie politică executată EFECTIV!), în timpul regimului bolşevic, instaurat, după 1948, în România, sub Gheorghe Gheorghiu-Dej – ca să am oarece pricepere în ce priveşte „manierele” de tip bolşevic!
Procesele bolşevico-staliniste se caracterizau prin faptul că verdictul era dat, ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA PROCESULUI! Erai declarat vinovat şi condamnat, înainte de a fi încercat să deschizi gura, întru apărarea ta… – erai un potenţial mort, care, cu voia „Tribunalului Poporului”, se prefăcea că mai este viu. Procesul în sine nu era decât o mascaradă sinistră, un dezmăţ obscen, care să mascheze lipsa totală de spirit de echitate. Şi pentru a le chinui, pe bietele victime, cu iluzia nădejdii că se mai poate face/schimba ceva, în favoarea inculpato-condamnaţilor. Puteai să pledezi dumnezeieşte (se ajunsese la o aşa teroare, în rândul avocaţilor, încât nu mai îndrăzneau, decât extrem de rar şi cu periclitarea gravă a propriei libertăţi şi chiar vieţi, să accepte să ia apărarea vreunui inculpato-condamnat!) – tot atâţia ani de închisoare luai, cât se decisese (de către judecătorii terorizaţi de komisarii politici sovieto-stalinişti…) înainte de pledoaria ta!
Inculpato-vinovatul era judecat „în numele poporului” – al „dictaturii proletariatului”. Procesul era, deci, unul „de clasă”, cel inculpato-condamnat era condamnat nu pentru că ar fi fost, cu adevărat, vinovat, ci pentru că se dovedise ALTCEVA decât stalinisto-bolşevic, adică („Cine nu e cu noi, e împotriva noastră”…!): „un criminal, un şarpe viclean, un duşman al poporului”. Şi cum făcuse această dovadă? Simplu: prin însuşi faptul că nu fusese/făcuse parte din clasa „proletariatului biruitor”! Gloata urla de bucurie, la auzul fiecărei condamnări (cu moartea sau cu ani grei şi nesfârşiţi de temniţă) şi consimţea la verdictul judecătoro-komisarilor, nu atât de frica represiunii (doar ei erau stăpânii, cel puţin aşa spunea teoria marxisto-leninisto-stalinistă), ci pentru că…AŞA SE MANIFESTĂ GLOATA! În orice „democraţie” masonică, fie ea comunistă ori liberală… – să nu se uite urletele glotaşilor şi ale ţaţelor din Halele pariziene, când era plimbat capul tăiat al vreunui aristocrat (să zicem, frumosul cap al prinţesei de Lamballe…), în vârful suliţei, pe străzile Parisului…în 1789, Revoluţia Franceză ATEE, regicidă şi clericidă, preparată şi pornită de părinţii acestui Balaur (masoneria) cu Două Capete (al ultimelor 3 veacuri), pornite din acelaşi gât „iacobin”: liberalismul şi comunismul!
Aşa au fost distruse elitele de către democraţia liberalo-comunistă a veacului „luminat”, aşa şi în democraţia comunist-stalinistă a anilor ’50, ai veacului XX, şi mereu aşa sunt lichidate şi firavele încercări de re-formare a noilor elite, în vremurile neo-liberalismului/neo-stalinismului de azi (început de mileniu al III-lea!). Mereu, cu Satana „înfierării Tribunalului Poporului” în faţă, CONDUCĂTOR VIJELIOS ŞI GLORIOS! (cât de uşor de manipulat, DE CORUPT MORAL! – sunt gloatele – ORIŞICÂND IGNORANŢA GREGARĂ ÎL „UCIDE” PE DUMNEZEU ŞI, DECI, UCIDE BUNUL-SIMŢ ŞI BUNA-MĂSURĂ!!!) Mereu, satanele satanizează pături sociale cu personalitate, deci cu potenţial critic… – în primul rând, pe intelectuali, iar dintre intelectuali, în primul rând trebuie „cocoşaţi” profesorii/învăţătorii, pentru că ei sunt principalii formatori de caractere ale tinerilor – tinerii din generaţiile care vor prelua ştafeta socială…”Şefii” masoni nu vor/admit decât turme de sclavi prea-supuse şi urlătoare, iar nu cohorte de cârtitori cu argumente întru DUMNEZEIREA ECHILIBRULUI ŞI LUMINII!!! Dascălii ar forma, deci, duşmani de moarte, şi în proporţie de masă, duşmani ai celor ce vor să instituie, cât mai degrabă, tirania globală!!! UCIDEŢI DASCĂLII!!! SAU, MĂCAR, CASTRAŢI-I! – prin mizerie şi hărţuire morală neîncetată!
Să vedem, deci, cum stăm azi, în plină victorie a „democraţiei” masonice”…Evident, loviturile neo-staliniste se vor da la nivelul purtătorilor de Duh, doar nu la cel al vânzătoarelor/ŢAŢELOR din Hale?!
Pe de o parte, prin 2004-2005, „ordinele” dlui profesor(?!) Moise din Buzău (cel care clama, precum Stentor, scoaterea, de urgenţă, a icoanelor, din şcoală/clasă! – pentru că, altfel, „se încalcă drepturile omului”, de parcă noi, ceilalţi, peste 87 % dintre români, care suntem de confesiune ortodoxă, întru Biserica Neamului nostru, am fi fost…surcele! – şi drepturile noastre nu mai contează, la noi, în Ţara Ortodoxiei Sfântului Andrei-Întâiul Chemat!!!) au aflat, imediat şi necondiţionat, ecouri sangvinar-atee, în toată mass-media şi la toate nivelurile guvernării: era gata-gata să fie lansaţi zăvozii iadului peste noi… – noroc cu câţiva oameni rămaşi întregi la Duh, care s-au împotrivit, şi ei, cum au putut, pregătiţi să fie RĂSTIGNIŢI! – …dar nu e încă trecut timpul Prigoanei şi al Martiriului…: “Ş-ale valurilor mîndre generaţii spumegate/ Zidul vechi al mănăstirei ÎN CADENŢĂ ÎL IZBESC”.
Ateismul bolşevico-liberal îşi arăta, încă de acum şase ani, faţa hidoasă…: IEŞISE CU TOATE STEAGURILE NERUŞINĂRII, LA PARADĂ…!
Pe de altă parte, prin septembrie 2009, am asistat, la TVR-1 (televizorul ţine, azi, locul „pieţii publice” cu ghilotina în mijloc, din vremea Revoluţiei Franceze…), la un Tribunal al Poporului/Gloatelor…la încercarea de linşare mediatică a unui dascăl cu părul alb (parcă din Galaţi, nu ?…), UN DE TEMUT „ALTCEVA”, care îndrăznise să predea elevilor săi de liceu, ISTORIA ROMÂNILOR, în ora de Dirigenţie (dacă se mai aştepta câteva zile, Tribunalul Gloatei n-ar mai fi avut „obiectul muncii”, pentru că ex-ministrul Ecaterina Andronescu a scos Dirigenţia din orar…! – deci, bietul nobil dascăl n-ar mai fi avut când şi unde preda Istoria Românilor, atât de periculoasă „procedură”, prin care conştientiza şi dădea identitate unei turme). Dascălul cu pricina a replicat calm, cu argumentele oricărui membru al unei elite spirituale constructive de Duh, pregătit de MARTIRIU – …dar, dacă nu ar fi fost ajutat de mărturiile favorabile ale multora dintre ucenicii săi bravi, cu curajul opiniei, chiar că ar fi fost „lichidat”/linşat mediatic, „prăjit” de antihrişti… – postul TVR-1 adusese de faţă „killeri de serviciu”… care, deîndată ce a fost clar că majoritatea elevilor luminaţi cu lumină umană de bătrânul dascăl, aveau curaj şi-şi apărau, cu uluitoare demnitate, lumina…”killerii de serviciu” au cotit-o ”ca la Ploieşti”…şi emisiunea s-a sfârşit într-o grabă mirosind a degringoladă a unor trupe de pe front, puse în faţa unui inamic cu totul neaşteptat şi extrem de redutabil, tocmai pentru că el face obiectul şi subiectul tuturor strategiilor de stat, laice, demagogice şi nu trebuia ca inamicul-elev (cu conştiinţa de „tăbăcit”!) să-şi dea seama, prea repede, că, de fapt, învăţământul laic, de stat, devine, tot mai clar, UN ABATOR AL DUHULUI UMANO-DIVIN!
Apoi, pe la jumătatea lui octombrie 2009, într-o şcoală din Adjud, Direcţiunea şcolii, în cârdăşie cu Inspectoratul Judeţean Vrancea, au montat un nou Tribunal al Poporului (bazat pe ignoranţa şi laşitatea „maselor”, de elevi şi dascăli – EGAL!) – de data aceasta, împotriva unui nou inamic, cel puţin la fel de redutabil, precum Istoria Românilor (cea extirpată de madam Andronescu, obedienta deciziilor U.E:): MORALA – şi, într-o subsidiaritate perversă: MORALA CREŞTINĂ!
À propos de liberalism şi de libertatea cuvântului (din experienţa mea personală!): tot mai multe reviste (online/virtuale sau „de hârtie”) condiţionează publicarea articolelor, funcţie de prezenţa sau absenţa unor cuvinte („fix” ca în anii ’50 şi în ultimii ani dinainte de aşa-zisa Revoluţie, din 1989…!!!): nu se publică articolul, dacă apar cuvinte denumind anumite etnii…dar şi dacă „vocabula” Hristos apare mai mult de…o dată (…”maxim!”). Eu, personal, cunoscând şi istoria modernă, şi pe cea contemporană, am înţeles sub ce teroare trăiesc bieţii ziarişti contemporani…
Ne întoarcem: Direcţiunea şcolii adjudene cu pricina, neputând să-l convingă, pe un dascăl de Română, (cu foarte grave „antecedente” de …morală creştină!!!), de necesitatea IGNORĂRII TOTALE a moralei şi a bunului-simţ, în cazul unei pseudo-eleve care despărţise o familie cu copil şi făcuse un copil cu tatăl „furat” acelei familii (dând nume copilului făcut de ea, cu tatăl „furat”, „fix” precum numele copilului părăsit de către tatăl „furat”… – şi, deşi soţia legitimă a făcut eforturi disperate să refacă familia, pseudo-eleva s-a „învârtoşat” şi nu-l „slăbeşte” pe năucul de bărbat „furat”, nici la ora asta!) :
1-a recurs la ajutorul binecuvântat al I.Ş.J. -Vrancea („leagănul democraţiei liberal-libertine”!) – şi
2-la acela, supra-binecuvântat, în aceste vremuri, când presa este TOTAL în ghearele de panteră ale masoneriei atee – al mass-mediei româneşti, în genere…transformând-o pe recidivista întru imoralitate, în…VEDETĂ Radio-TV, şi dându-l, pe dascăl, în ghearele „hidrei” : „Tribunalul Poporului”…De fapt, „opinia publică”, cu destul de reduse excepţii (de elevi curajoşi şi de oameni care s-au păstrat echilibraţi şi între limitele necesare, pentru a forma o societate, iar nu o junglă… – ale bunului-simţ, CEL CU VALABILITATE ETERNĂ!!!) – „opinia publică”, zic, a colaborat destul de binişor la linşaj…!!! Numai sufletul i-au scos din piept şi credinţa în oameni şi-n solidaritate benefică distrusu-i-au, pe viaţă, „profului” îngropat sub bal(ş)ele şi strivit sub bocancii gloatei întărâtate… ATÂT, NU MAI MULT! („Proful” cel nemernic se aştepta, din clipă în clipă, ca, după câtă condamnabilă lecţie de morală/moralitate le predase bolşevicilor, să fie încătuşat, pe dată, azvârlit în duba neagră şi expediat, de urgenţă, cu un vagon de vite, în Siberia!).
Şi tot circul acesta, sub pretextul că „proful” are „ochelari de cal” şi „ e operat de suflet” şi „hahaleră” (?!)… – numai pentru că a îndrăznit să propună exmatricularea celei pe care colegii de clasă o numesc, la modul cordial-aviatic, „paraşută” – cu drept de reînscriere la o altă şcoală, eventual, pentru a-şi „desăvârşi studiile” (?!)…(raţiunea dascălului funcţiona aşa: dacă tu, Consiliu Profesoral, exmatriculezi elevi care au adunat 40 de absenţe, într-o zonă agricolă, în care părinţii au nevoie de copiii lor-elevi, la muncile câmpului – cu ce ar fi mai nedrept şi „ne-dăscăleşte” să exmatriculezi o individă care desparte familii?! – ea determinându-l, în plus, pe tatăl copilului ei „din…mixandre”, să…încurce uşile, prin onomastica extrem de suspicionabilă a copilului „de căpătat”?!). Iar votul din Consiliul Profesoral (dat, fireşte, „cu indignare proletară” împotriva dacălului, argumentele acestuia fiind ascultate cu tot atâta atenţie şi eficienţă, precum pledoariile chiaburilor, generalilor şi poeţilor, în bolşevicele Tribunale ale Poporului, din anii ’50…!!! – şi, tot atât de firesc şi înduioşător, votul favorabil a fost acordat, de faţă cu o liotă întreagă de reprezentanţi, tămâioşi şi foc de morali, ai I.Ş.J. –Vrancea – PENTRU PROASPĂTA VEDETĂ Radio-TV!), ca orice vot „cinstit şi democratic”, a reflectat cât sodom de laşitate greţoasă există în „om” (fie el şi „pârât” dascăl), dar, mai ales, la câtă oribilă slugărnicie îşi sileşte un director de şcoală (dar şi inspectoratul!) – subordonaţii, alegându-şi-i şi păstrându-şi-i, în majoritate, suplinitori şi necalificaţi, ca să depindă, „cu viaţa şi moartea”, de mâna „şefului”/”şefilor”! Totuşi, numai pentru că veni vorba: lefurile profesorilor sunt cu mult sub…cei 30 de arginţi „reglementaţi” de Marele Templu!
Şi iată cum, în numai o lună de la 15 septembrie 2009, un târguşor precum adjudul a devenit reper şi precedent al celei mai păduchioase şi sfruntate imoralităţi! Au sunat, la dascălul cu „buba” Moralităţii şi a Bunului-Simţ Elementar, alţi dascăli, din Satu Mare şi Constanţa…din Turnu Severin la Suceava (de ce n-or fi sunat în timpul linşajului mediatic – aud?!), precum că, de când cu „vedeta” din Adjud , au loc adevărate răzmeriţe, prin şcoli, pe ideea: „Adică, la Adjud se poate şi la noi, NU?! Facem copii pe catedră şi despărţim familii în cancelarie, că doar n-om fi noi mai proşti!”
Când eşti dat, la modul neo-bolşevic, pe mâna „Tribunalului Poporului” (de fapt, al unei gloate de golani şi golance, pe care învăţământul laic ateu a transformat-o în „factor decident”, printr-un proces de anti-educaţie, practicat, sistematic, în Şcoala Românească, încă din primele zile ale lui 1990, când elevii erau „antrenaţi” să strige „Jos Cutare Profesor!” şi „Jos”, şi iar „Jos” şi niciodată şi nimeni „Sus” – până n-au mai rămas „valabili” decât vreo doi dascăli „pârâţi”, care, pentru că se temeau să nu li se descopere, chiar de către elevi, ignoranţa şi lenea crase, îi linguşiseră, cu sârg, pe „ucenicii” lor, ani în şir…) – atunci să te ţii, pânză, să nu te rupi!
Pe aşa-zisele „forum”-uri ale diverselor oficine de scandal, cu pretenţii de „ziare” (la rubrici conduse de nişte cretini şi cretine mucoase, care nu-ţi ştiu spune cum se numesc ei/ele, nici cu buletinul în mână!), apar, ca „decizii ale Popolului Suveran” caragialesc, toate lătùrile şi cele mai mizerabile calomnii (dar, pentru că, majoritatea, sunt semnate…”anonim”, n-ai cum să dai în judecată pe nimeni ş-apoi, şi Justiţia de azi…imparţială precum Gagamiţă Dandanache ptiu!) – evident, în proporţie de 80%, împotriva celui care are NESIMŢIREA SĂ APERE BUNUL-SIMŢ! (presa toată s-a dovedit super-stalinisto-bolşevică, cu excepţia „periculosului dizident” ziarist, Florian Bichir, invitatul Antenei 1!).
Cine dintre „glotaşii” cu „opinii” (majoritatea, repetăm, greţoase înjurături – şi , în rest, calomnii „cât cuprinde”!) a făcut efortul minim de a se interesa dacă nu cumva, cel înjurat şi spurcat, cu atâta „avânt muncitoresc”, n-o fi avut, şi el (înafară de nesimţirea păstrării bunului-simţ şi a dreptei măsuri…ŞI A DEMERSULUI EDUCATIV ÎN ŞCOALĂ!), şi niscaiva lucruri bune-cu-adevărat-bune-şi-pentru-toţi-bune, făcute în timpul vieţii lui, viaţă sacrificată exclusiv pe altarul ŞCOLII – dimpreună cu sănătatea, timpul, sufletul şi sângele?! NIMENI ŞI NICIUNUL!
Aceasta este atitudinea specific stalinisto-bolşevică, de dispreţ SUVERAN (întru suverana ignoranţă!!!), faţă de lucrările Duhului – atitudine care pune, mereu şi mereu, între paranteze, arzătoarea problemă a ELITELOR NEAMULUI!!!
Nu contează nici cei 32 de ani jertfiţi „dăscăliei” (şi Iisus a fost „Ravvi”/Învăţător/Dascăl… – vreo trei ani jumate…dar ce final al trupului său uman… – şi noi mai vrem „imitatio Christi”…hmmm), nici profesionalismul înalt (până la rangul de „doctor în ştiinţe filologice”), nici că de pe mâna lui au ieşit, pentru lumea asta, mii de oameni întregi la Duh şi responsabili… nu contează nici că a scris cărţi de mii de pagini, spre folosul intelectului şi al sufletului/Duhului tuturor oamenilor nu doar din România, ci chiar de pe planeta Terra – cu atât mai puţin că acel dascăl a scris sute şi sute de articole (unele devenite chiar cărţi, lecturate, cu maxim interes admirativ, de către Duhuri luminate ale lumii), având într-însele soluţii oferite pentru ca tineretul ţării şi lumii să iasă din marasmul şi fundătura în care l-au vârât neo-bolşevicii ATEI ai zilelor noastre…
Nu doar că nu contează fleacurile astea de lumini, arătate şi oferite omenirii, ci chiar din pricina „putorii” de elită, pe care ele o răspândeau, dascălul respectiv trebuie dat la fiare!!!
Pentru dascălii „anacronici”, nu este, oare, clar, că şi-au pierdut, de mult (sub invazia laicismului masonic în şcoală, încă de la Cuza-Vodă!), „obiectul muncii”! De mult trebuia ei să înţeleagă că a venit (în sfârşit!) vremea NESIMŢIRII TRIUMFĂTOARE, a „dării poalelor peste cap”, în mijlocul „forum”-ului (…aia vizionare educativă!) – vremea transformării laboratoarelor în creşe de…”mixandre”, în cabinete ginecologice…iar ora de Educaţie fizică, prin „săritul la capră”, se poate combina cu acţiunea de colectare/recoltare a avortonilor şi…mormolocilor…?! În loc de „sală de clasă”, va trebui inscripţionat, de acum încolo, conform modernismului neo-stalinist victorios: „loc de borât, întru exprimarea plenarei bucurii a maternităţii şcolare şi…preşcolare” (da-da, trebuie să fim vizionari, să ne străduim tovărăşesco-stahanovist… – „cincinalul în patru ani şi jumătate”, nu?!).
Sărmani „anacronici” dascăli (câţi veţi mai fi rămas şi câţi mai meritaţi acest nume), terorizaţi şi răstigniţi în toate felurile de istoria asta „modernă” – e timpul să dispăreţi…
E TIMPUL SĂ RE-APARĂ DINOZAURII!!! (odată cu soitarii şi panglicarii junglei mancurtizate, nu-i aşa?).
Şi fiarele junglei au dat din cozi(le de topor), mârâitor-recunoscătoare. Şi a început, aici, în junglă, Tangoul Aviatic (zis şi: „al paraşutelor”), spre a marca VICTORIA FIAREI!
Vivat jungla (bolşevică) reformată!!! Slavă tătucilor „stalini” (de prin conduceri de şcoli şi inspectorate), care nu uită niciodată că toţi suntem egali, în faţa prostiei şi a răzbunării proştilor!!!
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.