O poezie de dragoste inspirata din basmele copilariei si din legende.
A mai trecut un an
Dar parcă pare-un veac,
Al timpului elan
A ros vechiul conac.
Treptat treptat lovit
De-a vântului asprime,
El pare nimicit
Dar încă plin de-enigme.
Din iazul ce desparte
Ruina de un mal,
Un foşnet stins străbate
Din apa de cristal…
E un tunel secret
Ce pe sub apă trece,
E construit nedrept
De-un rege vechi şi rece.
Ferindu-şi lumânarea
De-a vântului suflare,
Se strecura grabită
Domniţa-n păr c-o floare…
Spre braţele iubirii
Ea se-ndrepta cu dor,
Să fugă de un rege
Şi de al său amor.
Anii nu au făcut popas
De-atunci s-au scurs încet,
Povestea a rămas
Tradusă-ntr-un portret.