Cătălin Prescură, de profesie paracliser la biserica Sfântul Gheorghe din Opinci, se încurcase la cei aproape cincizeci de ani ai săi cu o femeie de nouăsprezece, care putea să-i fie fiică, pe nume Alice Vulpescu, iar la un moment dat constatase că nu mai avea niciun fel de resurse financiare care să-i permită cultivarea acestei relaţii. Cum femeia era obişnuită să trăiască pe picior mare şi-l ameninţase cu represalii, Prescură întreprinse mai multe diligenţe pe lângă preot, dascăl şi primar, dar toate se soldaseră cu eşec. Aşa se face că în dimineaţa aceea fierbinte de august, după o noapte furtunoasă petrecută alături de dragostea vieţii sale, luase hotărârea să apeleze la un concetăţean de-al său, cam dubios, ce-i drept, Vasile Trăistaru, zis Ocnă, care se ocupa, printre altele, cu cămătăria.
Il găsi în vila sa somtuoasă din centrul comunei, una dintre numeroasele sale propietăţi, luate cu japca de la datornici, cum ziceau gurile rele, şi-i spuse pe scrut ce-l aducea la dânsul. Trăistaru, un bărbat la vreo treizeci – treizecişicinci de ani, slab şi costeliv ca o mârţoagă, dar cu ochii ageri, sfredelitori, ca de animal de pradă, clătină din cap.
– Nea Prescură, îi zise el, eu pot să-ţi împrumut cincizeci de mii de euro şi în clipa asta, dar mă îndoiesc că vei putea să mi-i returnezi la termen, caz în care ar trebui să-ţi iau casa. Ori eu, care te cunosc de copil, nu m-aş simţi tocmai bine să-ţi fac una ca asta ! Pe de altă parte, îţi înţeleg disperarea şi aş risca banii ăştia, o grămadă de bani, trebuie să recunoşti, cu o singură condiţie : adaugi la garanţia imobiliară şi un bonus, adică pe Alice. Dacă nu achiţi la scadenţă, Alice este a mea, iar dacă întârzii mai mult de treizeci de zile după scadenţă, pierzi casa ! În a treizecişiuna zi, dacă tot nu achiţi împrumtul, plus dobânda, îţi eu şi viaţa !
– Accept, răspunse Prescură fără să clipească din ochi, numai dă-mi blestemaţii ăştia de bani !
Cămătarul clătină din nou din cap.
– Du-te la nevastă-mea, la Notariat, faceţi actele şi ia-ţi banii ! Dumnezeu să te aibă în grijă !
***
Timp de trei luni, după ce intrase în posesia banilor, Cătălin Prescură îşi trăise viaţa, alături de Alice, aşa cum nici în visele sale cele mai optimiste nu-şi închipuise. Vizitase Monte Carlo, Parisul, Veneţia, colindase ţara dintr-un capăt la celălalt, făcuse Aliciei toate mofturile şi nu-şi refuzase nicio plăcere până într-o zi înegurată de noiembrie, când Vasile Trăistraru, zis Ocnă, îl abordă la telefon.
– Mâine, nea Prescură, e ultima zi ! Ai banii !
– ?!
– Asta nu-i bine, omule ! Alice ştie ?
– Nu. Şi nici nu ştiu cum să-i spun!
– Vrei să-i spun eu ?
– ?!
– Să vii diseară cu ea la petrecere !
A doua zi, pe înserate, Cătălin Prescură, însoţit de Alice, se prezentase la cămătar, unde femeia, după o scurtă şi intimă discuţie cu acesta, acceptase să-l părăsească pe paracliser. Nefericitul băuse toată noaptea şi încercase cu disperare să obţină bani de la alţi interlopi, prezenţi la petrecere, fără niciun rezultat însă. Următoarele treizeci de zile se rostogoliseră peste dânsul asemeni unui coşmar prelungit : sustrase toţi banii din cutia milei, îl prădase pe cuviosul părinte Veniamin şi subtilizase mai multe odăjdii şi bunuri bisericeşti, pe care le vânduse aproape pe degeaba sau pe băutură. Lovitura de graţie o primise la capătul celor treizeci de zile de graţie, cum îl avertizase Prisăcaru, când un executor judecătoresc îl evacuase din propria casă şi instalase pe altcineva în locul său.
***
Nu-şi mai aminti cum ajunse în casa lui Trăistaru şi nici ce căutau acolo şeful de post, primarul, secretarul Primăriei, Alice, notarul, procurorul sau judecătorul de la Tribunalul din Hârţa. Zăcea pe podeauna unei camere fără ferestre dezbrăcat de haine, murdar şi confuz din cauza băuturii. Cei de faţă şedeau în jurul lui ţinând în mâini nişte bucăţi groase de ţeavă, cu câte o ghiară la capăt, şi rânjind fără niciun motiv.
– Time closed ! îl auzi pe cămătar strigînd deodată, apoi mai văzu cum indivizii din încăpere se reped spre dânsul şi-l lovesc cu ţevile acelea din metal, îi rup oasele, îi sparg capul şi se mânjesc excitaţi la culme cu sângele său…
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.