/ Seara, în Bucureşti / Credinţă /
Seara, în Bucureşti
Să ningă seara-n Bucureşti
şi lebede de nori să-mi ţeşi,
o bucurie-n colţ de nimb
şi am să ştiu să-ţi dau în schimb
trei jocuri calde, de copii,
cu şoapte verzi de iarbă gri.
Să ne plimbăm râzând la Moşi
printre pitici şi fioroşi
balauri ce se-nving cu flori
din plete lungi, de Zburători…
Să-mi pun conduri, să-mi furi caleşti,
să-mi dai un cal şi trei poveşti,
să mă iubeşti… Să mă iubeşti.
Să fie seara. În Bucureşti.
(din volumul IELINA, apărut la editura Eurobit, Timişoara, 2000)
Credinţă
Am să fac şi asta, îmi las
cortina peste ochi, o ghilotină,
pe oase-mi cuplez zăbala, cu mâna mea
aşez la gât
aeru-nvineţit de alungarea ta;
haine de gheaţă strâmtă sub piele am să-mbrac,
atele de-ntuneric vertebrelor le pun,
în tălpi îmi strâng astfel şi calea către tine,
să readuc nădejdea din moartea aparentă
a neadevăratei tale împietriri;
îmi lipesc genunchii de-această poartă seacă,
izbită în obrazul iubirii mele
şi stau
acolo până când
ai să mă crezi.
(din volumul ANATOMIA UNEI TORNADE, Editura Aethicus, Timişoara, 2006)