Sub frunze de castani
am sǎ m-ascund la noapte,
cu razele de lunǎ
trupul mi-l voi acoperi
şi dacǎ-mi va fi somn
voi porunci pe-o strunǎ,
sǎ-mi cânte greierii
în do major;
sǎ vii şi tu
sǎ fi cu mine,
sǎ-mi ţii pe frunte mâna-ţi rece,
dar de-mi va fi cu neputinţǎ
sǎ adorm
voi porunci castanilor sǎ plece,
sǎ-şi ia şi frunzele
cu greierii cu tot
şi razele de luna sǎ le ia
sǎ fim doar noi,
pe-ntinsul rece,
voi adormi numaidecât
pe mâna ta.