jpegul mamii ei de viaţă
am încercat să-i fac un zoom
să ajung la cafeaua pe care
o beam împreună dimineaţa
la cuvintele care se amestecau
buze îndulcite pe buzele cănilor
la plimbările prin aleile trupurilor
noaptea în liniştea patului
desfăcut pentru noi
descântec
dar mai mult decât nişte umbre
nedefinite goluri
nu am reuşit
am luat peniţa de îngroşat
apoi trim trim trim
până nu a mai rămas decât poemul
mâzgălit şi mototolit
într-o inimă
fără program
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.