Învie, Tu, Preasfinte, speranţa-n nemurire,
Şi mistuie durerea cu harul Tău divin,
Aproprie iertarea şi marea Ta iubire
De mine şi-mi apleacă genunchii să mă-nchin!
Îndură-Te de mine, îmi iartă şi poporul,
Când vremurile-s crude şi moale al-nost’ hotar!
Am cam uitat de-o vreme cine-i Mântuitorul,
Dar noaptea Învierii nu este în zadar.
Ajută-mă, Stăpâne, s-arunc al meu păcat,
Să iau lumină sfântă! Hristos a înviat!
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.