Jurnalul meu

Greierele şi furnica

 


 

O iubesc? Ştiu doar că

am ţinut-o strâns,

planeta s-a întors

cu apa în sus. Apoi

am visat hering cu migdale,

se zice că e de bine.

Niciodată nu am ştiut

să îmi dozez simţirea.

 

*

 

Prea flămând să mănânc,

insula mea nu mai vine.

Fericit ca săgeata când

rabdă în arc. O nouă aşteptare

n-o hrăneşte pe cea dintâi,

nici nu o pierde.

Atâta doar: în pauze

ceva se rupe ca un deget

de lepros, fără durere.

 

*

 

Fiştecăruia i s-ar cuveni

o focă în suflet.

Hai, Vitulina,

chiar ai putea să

prinzi un peşte pentru mine,

unul fierbinte pentru

dragostea noastră!

Aşa i-am spus, nu ştiam

că am zăpezile numărate.

 

*

 

Cred că sunt un pinguin blestemat,

pentru ea mi-am trădat neamul.

Îmi face pomană cu apă. Eu

scriu şi zvâcnesc, iar ea

îmi clăteşte desuurile sufletului,

care hering?

Poate că o vreme ne vom vedea

şi dincolo de ultima şoaptă albă, de

ultimul ghiorţăit, de

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole Populare

To Top