Targul National de Carte Librex 2007 Editia a XV-a

Inaugurarea va avea loc in data de 18 aprilie, ora 11.00, la Muzeul Literaturii Române, Casa Pogor, in prezenta organizatorilor, a colaboratorilor si a partenerilor media. Programul Targului este extrem de variat si cuprinde o serie de lansari de carte, spectacole, cu participarea celor mai importante edituri & reviste din tara.

Grupul Ideea Europeana & EuroPress & Contemporanul lanseaza vineri, 20 aprilie, la ora 16.30 (spatiu central, parter) Vinovaþi fãrã vinã, Spiritul românesc în fata unei dictaturi, Puterea nevãzutã de Nicolae Breban.

Invitati: Nicolae Breban, Aura Christi, Liviu Antonesei

Sambata Grupul Ideea Europeana & EuroPress lanseaza la 16.00 (spatiu central, parter) Elegii duineze de Rainer Maria Rilke, traducere de Nicolae Breban; Rilke, Tvetaieva, Pasternak. Roman epistolar, traducere de Janina Ianosi, si Jurnalul lui Rainer Maria Rilke in traducerea lui Bogdan Mihai Dascalu.

Invitati: Nicolae Breban, Aura Christi, participantii la Zilele revistei Convorbiri literare.

NICOLAE BREBAN

Vinovati fãrã vinã

Marele romancier face o incursiune in trecutul nu foarte indepartat al Romaniei, tratand anii dictaturii rosii fara partinire, incercand o radiografie cruda, impartiala si – lucru extrem de rar in Balcani – radicala a unei jumatati de secol de istorie. Cartea e destinata studentilor, elevilor, profesorilor, precum si publicului larg de cititori.

Spiritul românesc în fata unei dictaturi

Document al rezistentei sub dictatura, volumul respectiv – semnat de romancierul Nicolae Breban – isi propune sa sparga mai multe tipare privind imaginea poporului roman. Cartea se adreseaza elevilor, studentilor, publicului larg de lectori fideli ai romancierului.

Puterea nevãzutã

„De ce, oare, ne intrebam, ii inlesnise Gratian Porumb omului pe care-l dispretuia aceasta fapta, aceasta grava injustitie? Nu stim, dam din umeri, privim in stanga, privim in dreapta, dar de nicaieri nu ne vine un ajutor cat de cat, un raspuns. Si nu ne ramane atunci, insistenti cum suntem, decat sa ghicim: trebuia oare, in imaginatia infierbantata de noua si ciudata sa aventura a tanarului – trebuia oare ca prietenul sau Bizoniu, sa coboare si in lumea cealalta care, ha, ha, se afla tot in lumea noastra, in lumea celor nevazuti? A, nu, ei nu sunt nevazuti decat pentru simplul motiv ca ii inlaturam din calea, din drumurile noastre si ii ascundem, ii inchidem in subteranele lor care se cheama sau temnite, sau case de nebuni. Oricum, in subteranele nebunilor Gratian considera ca micul popa isi plimbase deja pasii si faptura, urma doar sa acceada si la ceilalti, cei neintelesi si pedepsiti care, vii si fiinte fiind, ca si noi, aveau la randul lor dreptul de a-L intalni. Asa cum si el, omul viu si intelegator – desi, cum am vazut, el nu abuza de intelegerea sa, nu se grabea defel sa inteleaga, ci mai ales sa auda, sa vada, sa stea alaturi, sa fie, adica, sa-si daruiasca din merindea timpului sau si noua, sa fie cu noi – deci, asa cum si el avea dreptul de a fi cu ei. Cine stie?” (Nicolae Breban)

Puterea nevazuta este cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua si noaptea, care are ca supratema relatia maestru-ucenic.

RAINER MARIA RILKE

Elegii duineze

Traducere de Nicolae Breban

Romancierul Nicolae Breban ii tradusese – la inceputul carierei sale – lui Nichita Stanescu aceste Elegii, o indiscutabila culme a expresionismului german; si nu numai. Aceasta versiune iesita din comun apare acum pentru prima data. Marele iubitor de poezie – autorul Animalelor bolnave – pastreaza fidelitatea fata de textul original – un text ultradificil, abstract, incarcat de metafore ale instrainarii si ale transcendentei, vegheate de Ingerul teribil al Marii Poezii.

Rilke, Tvetaieva, Pasternak

. Roman epistolar

Traducere de Janina Ianosi

Rilke, Tvetaieva, Pasternak – o trinitate de exceptie, aflata in prim planul literaturilor lumii; trei amanti in spirit, trei titani, care ne-au lasat – in afara unei opere aproape coplesitoare! – o ampla, vie si bogata corespondenta, tradusa pe toate meridianele globului. Corespondenta de o rara densitate, constituind un act superior de iubire fata de literatura, fata de existenta tratata ca sansa de inzidire intr-un destin de litere. Rilke, Tvetaieva si Pasternak sunt si autorii uneia dintre cele mai frumoase „povesti de iubire” din istoria literaturilor lumii. Fiecare rand din scrisorile lor zvacneste, sfaraie, se incinge sub teascul celor trei destine exemplare, derulate sub semnul norocos – totusi! – al unui mister negru si poate sub zodia de plumb a tragicului. Bolnav, Rilke moare la sfarsitul anului in care ii scrie Marinei si lui Boris. Marina (aidoma lui Esenin, aidoma lui Maiakovski) – peste circa doua decenii si jumatate – se sinucide. Iar autorul volumului Sora mea – viata va trai intr-o singuratate si izolare atroce…

E un dar de zile mari acest Roman epistolar. O minune daruita literaturii romane de marii carturari Janina Ianosi si Ion Ianosi – ultimi apostoli ai unei Europe spirituale. (Aura Christi)

Carte nominalizata la Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2006

Rainer Maria Rilke

Jurnal

Colectia Memorii & Jurnale & Corespondenta

Traducere de Bogdan Mihai Dascalu

Jurnalul celebrului poet praghez de expresie germana este tradus pentru prima data in limba romana, avand parte de un echivalent apropiat de original, expresiv, pastrand fidelitatea fata de textul original care e un text – recunosc unanim specialistii – extrem de dens si totodata reprezentativ pentru Rainer Maria Rilke, depasind cadrele stricte ale unei confesiuni. Rilke este pretutindeni in opera sa fidel sie insusi, fidel idealurilor fixate in tinerete, ramanand – la cei 80 de ani de la moartea sa – unul dintre exponentii de varf ai expresionismului european; si nu numai.