Alarmă la ştampile

    Cu cele peste 250 de ilustraţii în culori, cartea Sfragistica de bibliotecă, semnată de  conf.univ.dr.Constantin Mălinaş, lansată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, se constituie într-un veritabil album, care poate să bucure ochiul oricărui iubitor de cultură, dar este mai mult, este o radiografie a operaţiunilor sigilografice din orice bibliotecă mai mare, sistematizate şi desrise cu viziune şi acribie de profesionist. Pare surprinzător, cum a reuşit autorul, ca dintr-un material mărunt şi aparent divers, adunat de-a lungul anilor de la biblioteci din ţară şi din străinătate, să construiască în premieră naţională  şi să identifice un domeniu, care se dovedeşte a fi important pentru istoria culturală, mai ales pentru istoria şi gestionarea bibliotecilor, din România, sau din lume.

        Aceasta este prima carte din România, în care este definită, descrisă şi desfăşurată pe funcţii şi operaţiuni, sigilografia de bibliotecă, iar numeroasele abateri şi devieri de la normele de urmat, semnalate în studiu, arată cu imagini concrete, că şi aici a pătruns degringolada, care începe din palate de mai sus şi se întinde în societatea românească. Astfel, sunt arătate ştampile de biblioteci, de pe care s-a uitat localitatea, în care funcţionează biblioteca, sau, mai grav, se arată numeroase ştampile de biblioteci judeţene, care nu au pus pe centrul ştampilei stema mică a României, precum cere legea specifică, din anul 1921 şi legea din anul 1994. Sunt în România biblioteci, care poartă numele unui patron cultural, dar pe sigiliu şi ştampilă au pus alt patron cultural. De pildă, Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca are în centrul sigiliului şi a ştampilei Lupoaica romană, şi nu efigia  patronului cultural Lucian Blaga !?

         Exemplele numeroase, pozitive şi negative, din practica sigilografică de bibliotecă ne dau ocazia să spunem, că această carte priveşte foarte mult biblioteca de orice categorie , că poate fi luată ca  îndreptar şi un semnal public de alarmă, despre multele inadvertenţe la subiect, care încalcă legea şi bunul simţ moral şi cultural.

        O semnalăm aici, deoarece socotim util şi motivat să fie mai larg cunoscută,  respectiv Ministerul Culturii şi Cultelor ar trebui să se alerteze, dacă cineva, sau ceva mai poate alerta acest minister falimentar, sufocat de cedări şi istovit de retrocedări scandaloase. Pe baza cărţii, ar trebui să se emită o circulară de restabilire a ordinii în materie de operaţiuni de sigilografie în biblioteci şi în toate instituţiile culturale din România, care o iau razna şi încalcă tot mai frecvent legea în acest domeniu, aparent banal, dar de mare importanţă practică şi juridică, pentru a asigura patrimoniul bibliotecilor, acum şi în viitor.

        Fără a exagera, această notate naţională pe care o pune în discuţie cartea d-lui conf.univ.dr.  Constantin Mălinaş, anume respectarea unei logici fireşti dintre informaţia care se vrea transmisă simbolic şi  imaginea în sine a sigiliului, poate face obiectul unui studiu elaborat ştiinţific cu impact cultural naţional tocmai prin  specificitatea identificării pe care trebuie să o presupună sigilografia din diferite domenii, astfel încât să rezulte  claritate şi armonie între  formă şi conţinut. Cartea ar putea servii ca o completare cursurilor pentru pregătitea specialiştilor din domeniu.