Triplu eveniment editorial

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Dan Brudaşcu

După ce a publicat peste 90 de cărţi (dicţionare, biografii, poezii, traduceri din literatura universală), Dan Brudaşcu revine, cu aceeaşi pasiune, dar la fel de bine documentat, cu trei apariţii editoriale, în ciuda dificultăţilor financiare a vremurilor de azi. Două dintre acestea sunt reeditări cu substanţiale completări şi adăugiri faţă de primele ediţii.

Consecvent preocupărilor sale lexicografice, el se angajează cu toată seriozitatea la un nou proiect: reeditarea unui extrem de incitant şi util Dicţionar englez-român pentru personalul medical[1]. Beneficiind de aportul şi sprijinul unui prestigios corp de consultanţi ştiinţifici, dintre care numeroşi universitari ai Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, Dan Brudaşcu oferă personalului medical un dicţionar cu peste 70.000 de cuvinte, termeni şi expresii de strictă specialitate din toate domeniile de bază ale ştiinţelor medicale. Dicţionarul se adresează, deopotrivă, traducătorilor profesionişti sau cercetătorilor ştiinţifici, medicilor şi personalului medical, dar mai ales studenţilor şi cadrelor didactice de la medicină, farmacie, stomatologie, kinetoterapie şi educaţie fizică din întreaga ţară.

Credem că, mai ales acum, când este în plină desfăşurare un veritabil exod de medici şi cadre universitare peste hotare, un astfel de dicţionar este un instrument esenţial şi necesar întru realizarea dialogului între aceştia şi viitorii lor pacienţi din spaţiul anglo-saxon, în deosebi.

A doua lucrare, tot o reeditare, este cea intitulată Pagini ungare[2]. Faţă de prima ediţie, cartea aduce noi şi importante contribuţii în cunoaşterea şi aprofundarea studiului privind raporturile multi-seculare în domeniul politic sau cultural-ştiinţific dintre români şi maghiari. Autorul a revăzut fiecare dintre capitolele primei ediţii, adăugând o multitudine de informaţii noi, în marea lor majoritate inedite pentru cititorii români, completând cu sute de note de subsol date definitorii şi esenţiale. În opinia noastră, autorul a dezvoltat substanţial capitolul Despre românii din Ungaria, domeniu în care – spunem noi – a realizat cea mai amplă şi obiectivă abordare din câte se cunosc. În acest scop, Dan Brudaşcu a folosit mare diversitate de surse de informaţii, inclusiv autori occidentali sau maghiari pe care, însă, îi comentează şi prezintă dintr-o perspectivă critică.

La fel, autorul aduce substanţiale îmbunătăţiri şi capitolului consacrat Relaţiilor şi cărturarilor români din secolele XII-XVIsubliniind rolul excepţional jucat de nobilimea de origine română, ocupantă şi deţinătoare a celor mai importante pârghii în statul maghiar pe plan politic, militar, administrativ sau religios, până în secolul al XVI-lea.

Faţă de ediţia anterioară a lucrării, care conţine un singur articol consacrat marelui poet Ady Endre, una din cele mai remarcabile personalităţi ale poeziei universale din secolul XX, în această ediţie, Dan Brudaşcu mai introduce un extrem de documentat studiu consacrat iubirilor poetului maghiar. În majoritatea lor, datele acestui studiu sunt inedite pentru cititorii români de astăzi. Ne-a reţinut, totodată, atenţia şi amplul său studiu de literatură comparată, consacrat raporturilor în plan estetico-literar dintre poezia eminesciană şi cea a numeroşilor poeţi maghiari cu care a fost confruntat de-a lungul timpului. Cu obiectivitate, responsabilitate şi vădită competenţă, autorul subliniază elementele de asemănare dar şi diferenţele, totodată, atrăgând atenţia asupra interpretărilor exagerate sau tendenţioase menite, în majoritatea cazurilor, să minimalizeze opera eminesciană prin semănare cu cea a autorilor maghiari.

Spre deosebire de prima ediţie, cartea cuprinde şi câteva anexe alcătuite din scrisorile deschise pe care Dan Brudaşcu le-a adresat lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Fuzes Oskar, Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti şi chiar lui Laszlo Solyom, fostul preşedinte al Republicii Ungare. În cadrul acestora, acesta, cu o bogată experienţă de parlamentar, sesizează forurile europene în legătură cu abuzurile şi sfidările neîncetate ale autorităţilor din Budapesta la adresa statului român, a cărui integritate şi demnitate sunt în mod intenţionat lezate. De subliniat că, pentru prima oară, după ştiinţa noastră, Dan Brudaşcu solicită autorităţilor budapestane, în primul rând preşedintelui acestei ţări, să exprime în numele poporului său scuze românilor pentru crimele săvârşite împotriva acestora de-a lungul timpului şi, în mod deosebit, în urmă cu 70 de ani după odiosul Dictat de la Viena.

Cea de-a treia carte, intitulată Atitudine şi nelinişti[3], conţine o serie de articole de istorie literară, dar şi pertinente luări de poziţie în chestiuni de importanţă civică, politică şi naţională. În cuprinsul acestei cărţi, autorul dovedeşte, pe lângă o amplă, diversă şi uluitoare informaţie culturală, diplomatică, politică ş.a. şi o verticalitate care, din păcate, lipseşte multora din oamenii noştri politici de astăzi. Cu destul tact, acolo unde este nevoie, el sancţionează promt şi greşelile sau abuzurile unor oameni politici, atât din spaţiul românesc, cât şi de peste hotare, subliniind cu intransigenţă opoziţia sa categorică faţă de iredentismul maghiar, politica colonială a Uniunii Europene, atitudinea sfidătoare a S.U.A., inclusiv victimele colaterale ale politicii militariste promovate de această ţară în lume.

Faţă de lucrări ale sale anterioare, Dan Brudaşcu aduce contribuţii importante legate de momentul 1989, subliniind rolul jucat de turiştii străini în lovitura de stat de care sunt legate şi numele fostului preşedinte român, Ion Iliescu, sau a pastorului reformat László Tőkés.

Considerăm că cele trei apariţii editoriale reprezintă cu adevărat un triplu eveniment editorial şi propun, fiecare, celor interesaţi satisfacţia descoperirii unor noi aspecte şi faţete ale neobositului autor şi om de cultură, Dan Brudaşcu, care afirma într-unul din multele interviuri pe care le-a dat că „aş munci la fel de mult dacă nu chiar mai mult pentru binele semenilor mei, pentru această ţară. Fără să cer vreodată vreo răsplată”.