Poloneza în La bemol major
George Sand –
O “declasată“ de lux sau Poloneza în La bemol major
“… Am trăit in admiraţia stăruitoare a firilor superioare şi am simţit fremătând înăuntru meu nevoia imperioasă de a le urma. Dar rătăcind fără răgaz, din dorinţă in dorinţă, meditaţiile mele singuratice, rugăciunile mele arzătoare n-au obţinut niciodată de la Dumnezeu care m-a creat forţa de a duce la îndeplinire ceea ce râvnisem, ceea ce încălzisem sub aripa viselor mele…”
Una dintre cele mai celebre femei ale lumii, cunoscută sub pseudonimul literar George Sand, pe numele ei de fată Amandine Aurore Lucile Dupin, rămâne de timpuriu orfană de tată şi este crescută de bunica sa, fiica mareşalului de Saxa, până la vârsta de 13 ani, când este trimisă la o mănăstire. La 17 ani, marcată de moartea bunicii şi de disensiunile cu propria-i mamă, se mărită cu primul venit, baronul Casimir Daudevant, un individ necioplit şi afemeiat, cu care are doi copii, iar zece ani mai târziu divorţează de acesta şi se mută la Paris, unde începe o viaţă nouă, tumultuoasă, sfindând toate barierele şi convenţiile sociale. Se angajează ca ziaristă la “Figaro”, apoi, cu ajutorul lui Jules Sandeau, cu care are o relaţie scandaloasă şi de la numele căruia îşi alege peudonimul literar, debutează aproape neobservată ca scriitoare. Duce o existenţă nonconformistă, poartă pantaloni, fumează pipă şi are nenumărate aventuri, pe care nici nu încercă să le ascundă. Ocupă mai mult de 25 de apartamente la Paris şi ţine uşile deschise tinerilor artişti, oamenilor de litere, pictorilor sau poeţilor consacraţi precum Prosper Merimee, Alfred de Musset, Dumas-fiul, Flaubert, Franz Liszt, Delacroix, Sainte Beuve, Vigny, Gautier şi se insinuiază adesea în vieţile lor. Romanul Indiana, semnat George Sand, îi aduce consacrarea şi o faimă la fel de mare ca şi excentricitatea sa de acum bine cunoscută. Scrie de-a lungul vieţii peste 7o de romane, 24 de piese de teatru şi pese 40 de mii de scrisori, se implică într-o relaţie complicată cu poetul Alfred de Musset, care-i inspiră romanul El şi Ea şi pe care-l părăseşte pentru un medic, întâlnindu-l la vârsta de 32 de ani pe ilustru compozitor Frederic Chopin, dragostea vieţii sale. A fost cea mai frumoasă şi mai încrâncenată poveste de dragoste cunoscută vreodată, presărată cu trădări şi certuri, cu iubire şi ură, cu tentative de sinucidere, cu plecări şi întoarceri ca în romanele sale. După 9 ani relaţia lor se stinge la fel de brusc precum a început, dar dragostea aceasta nestăvilită avea să-i marcheze pe amândoi pentru totdeauna. La 72 de ani George Sand îşi găseşte, în sfârşit, liniştea după care tânjise toată viaţa, lăsând în urma ei o dâră de lumină strălucitoare.
« … Adio, prietene !… îi voi mulţumi Domnului pentru acest ciudat deznodământ după nouă ani de prietenie exclusivă. Dă-mi din când în când ştiri despre d-ta. E de prisos să revii asupra restului… »
( ultima ei scrisoare către Chopin )
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.