Vlad POHILĂ. Publicist, traducător, lingvist. S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putineşti – Floreşti (judeţul Soroca), fiind al şaptelea în familia cu nouă copii a ţăranilor Ion Pohilă şi Ileana (n. Prisăcaru)…
La începutul anului 2008 am primit un e-mail interesant de la o doamnă româncă stabilită de mai mulţi ani în Statele Unite la Chicago, bună prietenă şi colegă la Academia Româno-Americană. Titlul e-mailului era „Din Basarabia, de la Vlad Pohilă – un mesaj, un text + o surpriză muzicală”. Am observat ca mesajul era „forwarded” adica preluat şi retransmis. Am inţeles imediat că expeditorul vroia să mi-l facă şi mie cunoscut, fapt pentru care îi mulţumesc. Am descoperit întradevăr două surprize muzicale şi o lucrare semnată de domnul Vlad Pohilă numită „Şi totuşi limba română”, lucrare care m-a încântat deasemenea. Este o lecţie de românism, de patriotism din inimă şi suflet. Am dorit să îl cunosc domnul Pohilă şi să-i fac o prezentare la revista unde sunt redactor. Am apelat la prietenii care îl cunosc, la sursele de pe intenet şi de asemenea l-am contactat personal. Mi-a răspuns cu bunăvoinţă şi s-a bucurat că „a mai cunoscut un român, fie el şi de la capătul lumii”, având speranţa că legăturile se vor închega pe viitor. Desigur, şi pentru mine este o onoare de a cunoaşte un asemenea român. Este o altă punte de legătură care ne apropie de fraţii noştri de peste Prut.
CORUL COPIILOR DE LA LICEUL PROMETEU DIN CHIŞINĂU
Am rămas încântat, dar şi emoţionat până la lacrimi ascultând cele două bucăţi muzicale ataşate la e-mail. Voi încerca să fiu mai explicit: cele două cântece trimise în format MP3, aveau titlurile „Îndemn la Unire” şi „Planeta limbii române” şi erau executate de corul şi orchestra de elevi ai liceului Prometeu din capitala basarabeană. Valoroasele compoziţii muzicale sunt prezentate sub formă de cântec patriotic („Îndemn la Unire” a devenit între timp imnul Forumului democratic al Românilor din Basarabia). Dirijorul acestui cor este talentatul muzician Veaceslav Adam. Muzica şi versurile compuse de directorul liceului, domnul Aurelian Silvestru, sunt cutremurătoare şi exprimă zbuciumul şi durerea celor care nu pot fi alături de patria mamă. Vă reproduc minunatele versuri:
ÎNDEMN LA UNIRE
E trist să ai o Ţară dezbinată,
E trist să fii în casa ta străin,
Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
Ca un Hristos căzut între păgâni.
Nu, nu mai suportăm
Jugul ce ni-l pun
Cei lipsiţi de neam!
Hai să ne ridicăm
Şi să-nfăptuim
Unirea!
Suntem urmaşii Daciei creştine,
Uniţi în libertate pentru veci.
Se vor topi puhoaiele străine
Ca gheaţa din siberiile reci.
Nu, nu mai suportăm
Jugul ce ni-l pun
Cei lipsiţi de neam!
Hai să ne ridicăm
Şi să-nfăptuim
Unirea!
E trist să ai o Ţară dezbinată,
E trist să fii în casa ta străin,
Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
Ca un Hristos căzut între păgâni.
Nu, nu mai suportăm
Jugul ce ni-l pun
Cei lipsiţi de neam!
Hai să ne ridicăm
Şi să-nfăptuim
Unirea!
PLANETA LIMBII ROMÂNE
Dece oare, inima mă doare?
Dece oare, nu mai pot cânta?
Dece, oare, unora le pare,
C-au rămas „stăpâni” înŢara mea?
Împreună cu colegii mei de clasă,
Mă voi duce, în vacanţă undeva,
Pe-o planetă, unde să mă simt acasă,
Când vorbesci cu cineva în limba ta.
Codrul cântă-n limba strămoşească,
Omul plânge-n limba din străbuni.
Datoria lui e s-o păzească
De cotropitori şi de furtuni.
Împreună cu colegii mei de clasă,
Mă voi duce în vacanţă, undeva,
Pe-o planetă, unde limba n-o sa moară,
Pentru că nu vom permite-aşa ceva!
Neamul meu coboară din poveste.
Ţara mea-i colţişor de Rai.
Dacă demnitatea îţi lipseşte,
Să ştii că nici viitor nu ai!
Împreună cu poporul meu cuminte,
Vom rămâne-aici la bine şi nevoi,
Pentru că planeta Limbii Noastre Sfinte
E ascunsă-aici, în inimă la noi!
Liceul Experimental de Creativitate şi Inventică „Prometeu" din Chişinău este socotit un liceu de elită nu numai în capitala Republicii Moldova ci şi pe întreg teritoriul acestei. Graţie conducerii acestei instituţii de învăţământ, prin persoana domnului Aurelian Silvestru şi a valoroaselor cadre didactice (printre aceştia şi trei profesori din România), liceul a ajuns o oază de cultură, patriotism românesc şi promovare a limbii române.
Vlad POHILĂ. Publicist, traducător, lingvist. S-a născut la 6 aprilie 1953, în comuna Putineşti – Floreşti (judeţul Soroca), fiind al şaptelea în familia cu nouă copii a ţăranilor Ion Pohilă şi Ileana (n. Prisăcaru).
Licenţiat al secţiei de ziaristică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (1975); urmează la Moscova Cursurile de muzeistică şi studiul artelor (1976), face studii de doctorat în lingvistică (specializarea – istoria limbii prin prisma scrisului / ortografiei) – la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1983-1987).
Între 1975 şi 1981 lucrează ca ghid şi interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova şi Leningrad (Sankt Petersburg). În acest timp, pe lângă rusă şi franceză, studiază mai multe limbi slave (bulgară, sârbă-croată, polonă, cehă) şi baltice (lituaniană, letonă) precum şi culturile acestor popoare.
Ca ziarist, a activat la diverse publicaţii periodice din Chişinău: ziarul Noutăţi editoriale (1981-1983), revistele Limba şi literatura moldovenească (1987-1990; ulterior – Revistă de lingvistică şi şt. literară) şi Glasul (1989-1995, ulterior – Glasul Naţiunii), – prima publicaţie în grafie latină, în Basarabia sub ocupaţie sovietică, participând, la începutul anului 1989, la tipărirea primelor numere, în condiţii de clandestinitate – la Riga (Letonia) şi la Vilnius (Lituania).
Este redactor (din 1995), apoi redactor-şef (1998-2001) al săptămânalului Mesagerul; redactor la revista Viaţa Basarabiei (2001-2002) şi redactor-şef adjunct la revista Limba Română (2002-2003); din 2003 până în prezent este redactor-şef al revistei trimestriale de biblioteconomie, ştiinţe ale comunicării şi cultură BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău. Concomitent, din 1997 este redactor stilizator, iar din 1998 – redactor şi coautor la Calendarul Naţional – unica sursă de referinţă, enciclopedică, românească, anuală, din Republica Moldova.
Colaborează la numeroase publicaţii periodice de limba română din Chişinău: Tinerimea Moldovei, Viaţa satului, Literatura şi arta, Ţara, Flux, Timpul, Jurnal de Chişinău etc.; Moldova, Femeia Moldovei, Nistru (ulterior Basarabia), Orizontul (Columna), Viaţa Basarabiei, Revistă de lingvistică şi şt. literară, Limba Română, Clipa siderală ş.a. Publică în ziare şi reviste din Bucureşti (România Liberă, România literară, Flacăra; Luceafărul Românesc, Monitor cultural), Iaşi (24 de ore, Cronica, Convorbiri literare), Cernăuţi (Zorile Bucovinei, Concordia, Plai românesc, Septentrion literar), la publicaţii ale diasporelor româneşti din Germania, Franţa, Canada, SUA etc. (inclusiv la unele versiuni electronice).
Colaborări cu Radio Naţional al Moldovei (până în anul 2002), Radio Antena C (până în 2007), Radio Vocea Basarabiei, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio France Internationale, BBC; TV Moldova, Euro TV – Chişinău, TVR-1 etc. Se impune ca autor de articole, reportaje şi interviuri pe teme culturale (literatură, artă, cultură, învăţământ, starea limbii române în Republica Moldova, sociolingvistică, etnologie etc.). Excelează prin studii, articole şi emisiuni radiofonice de cultivare a limbii, precum şi în specia eseului literar-artistic, semnează numeroase eseuri (inclusiv prefeţe şi postfeţe) consacrate unor personalităţi marcante ale spiritualităţii naţionale (Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, Nichita Stănescu; Aureliu Busuioc, Ion Druţă, Mihai Cimpoi; Sextil Puşcariu, Mioara Avram, Silviu Berejan; Constantin Brâncuşi, Maria Tănase, George Enescu, Raoul Şorban, Gheorghe Zamfir, Eugen Doga ş.a.) şi ale celei universale (Feodor Dostoievski, Mikalojus Konstantinas Čiurlionis, Lilli Promet, Konstantin Paustovski, Albert Camus, Ivo Andric, alţi zeci de scriitori laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură). A tipărit în ziare şi reviste din Chişinău mai multe povestiri, nuvele, schiţe literare.
Editorial, debutează cu studiul Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc (1989), urmat de alte lucrări ce au ca obiect de preocupare corectitudinea limbii române: Să citim, să scriem cu litere latine (1989) – îndreptar ce a avut un tiraj total de circa 1 (un) milion exemplare, atunci când romanii din RSS Moldovenească şi din Nordul Bucovinei revin la alfabetul latin; Grafia latină pentru toţi (1990). În 1998 tipăreşte Mic dicţionar de nume proprii străine, reeditat în câteva rânduri, este unul dintre autorii Dicţionarului de greşeli (ed. ARC, 1998).
A tradus peste 20 de cărţi de artă şi ghiduri ale unor localităţi din Republica Moldova; la fel, a tălmăcit proză scurtă, eseuri şi poezii din mai multe limbi, precum şi câteva romane: Torentul negru de Leopold Buczkowski (1986, din polonă), Domnule, ţine-mi umbrela de Iordan Milev (1987, din bulgară), Viaţa lui Omar Khayyam de fraţii K. şi Ş. Sultanov (1989, din rusă), Cine răspândeşte anecdote, de scriitoarea estonă Lilli Promet (în curs de apariţie – 2008).
A redactat circa 100 de manuscrise – viitoare cărţi de literatură artistică (romane, plachete de poezii, dramaturgie, de autori din Chişinău, precum şi unele traduceri); a fost redactor şi/sau autor, consultant, uneori şi traducător la importante surse de referinţă, precum: Dicţionar enciclopedic moldovenesc (DEM, 1989); enciclopediile Chişinău (1996), Femei din Moldova (2000), Dicţionarul universal al limbii române de Lazăr. Şăineanu (1998); Dicţionar rus-român (2000), Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române – DEXI (2006). La fel, este redactor a circa 30 de bibliografii şi biobibliografii editate sub egida Bibiliotecii Municipale „B.P. Haşdeu” din Chişinău, alte cărţi – de artă, literatură didactică şi pedagogică, juridică, monografii ale unor localităţi din R. Moldova şi din România.
În anul 1989 a ţinut cursuri de ortografie a limbii române pentru profesorii din diferite sate şi oraşe ale R. Moldova, precum şi din Nordul Bucovinei (din 1944 – regiunea Cernăuţi, incorporată Ucrainei). A predat cursuri de limbă română la Universitatea de Stat Ion Creangă (1995-1997), de stilistică şi cultivarea limbii – la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2004-2005).
Activitatea lui Vlad Pohilă este mult apreciată în cercurile intelectuale, şi nu numai. Este semnificativă nota pe care i-a dat-o Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnită la noi” (Literatura şi arta. – 2007. – 20 sept. – P. 5; Akademos [revista Academiei de Ştiinţe din Chişinău, serie nouă]. – 2007. – Nr. 2-3. – P. 28).
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990); membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 2007); membru al Comisiei pentru ocrotirea onomasticii naţionale (de pe lângă Ministerul Educaţiei al R. Moldova); membru în colegiile de redacţie ale mai multor reviste de la Chişinău şi Bucureşti. Prezent în topurile Cei mai buni publicişti din R. Moldova (2000, 2003), în Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia. 1812-2006 (2007); are un fişier biobibliografic în Repertoriul (Catalogul) Internaţional Who’s who în traducere şi terminologie editat de Uniunea Latină (2002, versiunea electronică: ww.unilat.org). Laureat al săptămânalului Literatura şi arta – pentru publicistică (2000, 2003) şi pentru ştiinţă (2007).