ASTRA – O lupta in slujba unui ideal

In lunga si eroica lupta pentru identitate si cultura nationala a ardelenilor aflati sub stapanirea habsburgica din sec. XIX, Asociatiunea transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman (ASTRA) joaca un rol aparte, de catalizator al nazuintelor romanesti ardelenesti, implinite prin Marea Unire de la 1918. Ne propunem ca in urmatoarele randuri sa aducem un scurt omagiu generatiei ardeleneasti marturisitoare a crezului national de la mijlocul sec. XIX si inceput de sec. XX, pana la apoteocticul an 1918.

Infiintata in urma adunarilor constituante din zilele de 23-26octombrie/4-7 noiembrie ale anului 1861 de la Sibiu, Asociatiunea transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman -pe scurt ASTRA- a reprezentat urmarea liniei firesti a romanismului afirmativ zcavnit naprasnic prin generatia revolutionara de la 1848. Fundamentele statuare ale Asociatiunii isi au radacinile in gandirea fruntasilor pasoptisti,Avram Iancu, Simion Ballint, Andrei Muresanu, Aron Florian, Axente Sever care au sustinut infiintarea unei grupari culturale ardelenesti cu care "sa nu ne fie rusine a iesi in lume cu dansa", dupa cum ii scria Aron Florian lui George Baritiu la 21 aprilie/3 mai 1852. In acest sens, Avram Iancu, impreuna cu Simion Balint si Axente Sever aveau sa doneze suma de 2500 de florini pentru aceasta cauza nobila.

Adunarea de constituire a Asociatiunii s-a desfasurat pe durata a patru sedinte sedinte/sesiuni la Sibiu (23-26 octombrie/ 4-7 noiembrie 1861), in urma carora s-a ales conducerea Asociatiunii: episcopul Andrei Saguna-presedinte, Timotei Cipariu-vicepresedinte, George Baritiu-secretar primar, Antoniu Vestemeanu-secretar al doilea, Antoniu Bechnitiu-casier, Ioan Pinciu-controlor si Visarion Roman- arhivar si bibliotecar. Merita mentionat faptul ca desi reprezentantii celor doua biserici ale romanilor din Transilvania, au avut un rol major in constituirea si mai apoi in iradierea principilor fundamentale ale ASTREI, statutele prevedeau interzicerea oricaror dezbateri religioase in sanul Asociatiunii pentru a preveni orice fel de divizari paguboasa a unor principii care trebuiau sa ramana comune.

Renasterea si prezervarea identitatii nationale din a doua jumatate a sec XIX si pana la Unirea de la Alba Iulia, poarta pecetea paideica a ASTREI. Astfel, sau infiintat scoli si biblioteci in localitatile cu populatie romaneasca dar lipsite de educatie in limba materna, s-au organizat expozitii etnografice, numeroase manifestari cu aspect cultural la sate si orase, s-a sprijit initiativele comerciantilor si meseriasilor romani prin acordarea de stipendii, s-a incurajat scrisul romanesc etc.

Din punct de vedere al impartitii teritoriale, ASTRA era organizata pe baza de despartaminte, lucru stabilit in adunarea generala de la Somcuta Mare din 10-11 august 1869. Numarul acestor despartaminte a crescut continuu de-a lungul anilor in toate tinuturile Imperiului care erau locuite de romani. Merita mentionat faptul, ca ASTRA, in ciuda denumirii regionale, avea sa intre in legatura cu celelalte institutii culturale din provinciile romanesti, iar dupa infiintarea Academiei Romane, aveau sa-i recunoasca acesteia din urma, autoritatea de for stiintific national.

Adunarea Generala de la Cluj (26/14—28/16 august 1867) va aduce ca noutate tiparirea revistei Transilvania, ca manifestare scrisa a Asociatiunii. Revista, in format almanah, avea sa adune in paginile sale nazuintele si bucuriile efervescentei intelectualitati ardelenesti. In nr. 9/15 aprilie 1868 al revistei, Vasile Ladislau Pop avea sa sintezize pe scurt ca “numai cultura poate asigura poporului o stare mai buna”, intuind astfel ca o renastere nationala nu poate avea loc decat prin recursul la cultura si redescoperirea identitatii nationale. Desi nu afirmase niciodata raspicat acest lucru din pricina vremurilor, ASTRA urmarea alaturi de scopuri culturale, si nazuinte politice de unitate nationala.

Asociatiunea Transilvana, nu avea cum sa lipseasa de la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1918, unde va participa ca invitata. Dupa Unire, ASTRA a avea sa isi continue misiunea culturala, desi la un nivel mai scazut decat in anii anteriori, pentru propasirea nationala a tuturor romanilor. Astazi, intr-o societate in care patriotismul luminat e ridiculizat iar identitatea nationala supusa diapazonului uniformizant al Uniunii Europene, redescoperirea luptei pentru un ideal al inaintasilor nostri ar putea constitui exemplul unei renasteri nationale care prin trecutul de lupte nu numai onoreaza, dar si obliga.