Motto: „Apa trece, pietrele o îngână…”
Într-o lume în care şmecherii dau lecţii de viaţă, răutatea rânjeşte de la colţ de stradă, lumânările ard pentru unii în timp ce reflectoarele se aprind pentru alţii, lumea se impacientează la auzul cuvintelor război, bombă, arme, de parcă nu s-ar hrăni zilnic cu ele.
Vorbim de o bombă atomică? Ce e ea oare pe lângă timpul exterminator, timpul care nu lasă răniţi, acest bătrân care a văzut totul, care ştie totul şi care poate nimici totul? Acest tot curgător… Ce suntem noi în comparaţie cu timpul, noi care ştim ce suntem, dar nu ştim ce se poate întâmpla cu noi. Acest „noi” mereu „alţii”, la fel ca-n expresia metaforică: „Apa trece, pietrele o îngână”. Apa luată cu înţeles de viaţă, fiinţă umană, lume, existenţă, iar pietrele ca şi amintiri, trecut, fapte, urme ale acestor fapte.
Dacă ar fi să dăm înţelesuri noi acestor termeni, apa ar putea fi însăşi istoria, iar pietrele istoricii, la fel ca-n zicerea :”Istoricii se repetă, dar istoria nu!”
Doar că, în cazul de faţă, istoricii îngână istoria, o murmură, o şoptesc de frica crudului adevăr, o modelează aşa cum face, propriu-zis apa cu pietrele.
Istoria prezentă se scrie din mers şi fiecare nou eveniment se transformă imediat în istorie, ce e drept, recentă, dar tot istorie. O istorie ce pare a se reîncarna din altă istorie şi tot aşa. La suprafaţă ea e aceeaşi, dar dacă-i scoţi masca istoria primeşte alte înfăţişări. La fel e şi în cazul apei: aceeaşi moleculă de H2O, dar, niciodată aceeaşi apă, în ideea că, dacă, de exemplu, intri în apa unui râu, a doua oară nu mai intri în aceeaşi apă chiar dacă râul e acelaşi. Nimic nu se repetă aşa cum nu există nici sinonimie perfectă…De aceea îngânarea pietrelor devine un mijloc de a repeta ceva ce s-a întâmplat, cu scopul de a reînvia acel moment, de a-l aduce mai aproape de prezent căci orice clipă are ceva să ne înveţe.
Şi, din moment ce toţi suntem datori cu o moarte şi cum încă de la naştere ne îndreptăm spre această trecere, haideţi să îngânăm şi noi viaţa…mai ştiţi? Poate reuşim şi noi să o repetăm…