Jurnalul meu
sortitului
de un timp
mă gândesc doar la cuvânt
pe care îl aştept
parcă ai fi un dumnezeu
să-I dăm pace odată
să-L lăsăm să se nască liniştit
destul
Îl hulim apoi ne rugăm Lui de iertare
mă mir că ne mai ştie ca pe
ioan ana maria vasile ilie gheorghe elena matei
L-am târât şi în revoluţie
I-am imputat că nu împiedică moartea
de toate neputinţele noastre
de viaţă de mamă de copii
L-am învinovăţit
în versuri
pironeşte-mă
vreau să-ţi fiu eu
dumnezeul
fie-ţi iertate cuvintele
că nu ştii ce spui
când mă acuzi că te-aş fi putut salva
de la poezie