Poeme “ruginii”

Toamna mea

Toamna aceasta mi-e scrisă-n destin
Cu frunze pălind sub pribege-adieri
De vânt… port în mine sălbaticul chin
Şi-altar îmi zidesc din tumult de tăceri.

Cu râuri de soare îmi scald dimineţi
Cuminte, albastrul de cer mă-nfăşoară,
Sub flori ce se sting, îngropate-n tristeţi
Zac muguri de gânduri ce mă-nfioară.

Când stelele cad peste ierburi uscate
Pe umerii gârbovi se-aştern, ruginii,
Speranţe ce-au fost până ieri nestemate
Acum… rătăcite-s prin câmpuri pustii.

Mi-e toamnă în suflet şi lacrimă cerul
Când cioburi de vise se sparg, rând pe rând
Prin ploaia de gânduri pluteşte misterul
Şi-un dram de speranţă nectar picurând.

Un lut frământat în licorile toamnei,
Un crez în Lumină şi-n gândul de bine,
Voaluri de-aramă ascund chipul „doamnei”
Marame de doruri de oameni şi-albine…

Te rog, toamnă

Toamnă ruginie,
revarsă lacrima ploii tale
pe lutul meu arid
şi unduie-te-n falduri de frunze
pe-alei de gând
spulberând temeri

pe fruntea-mi obosită
aşează-ţi hambarele liniştii
şi-ascunde-mi ridul durerii
în mustul roadelor tale.

Toamnă aurie,
ţese-mi din raze veşmânt
şi-mbracă-mi tristeţea-n Lumină
tu dăruie-mi har în cuvânt
şi-alungă himerele stranii
departe de lume
departe de mine…

Te rog, toamnă,
renaşte-mi speranţa
cu picuri de mir,
hrăneşte-mi ogorul
iar floarea iubirii
ocroteşte-o-n tăcere

sub stele-Pleiade
revarsă-te, toamnă,
îţi scaldă lin trupul
splendoarea celestă
răsfaţă-te, doamnă,
învie-mi tu lutul
şi-mbracă-n iubire
suflarea terestră.

Dor, tristeţe, toamnă…

Sunt roaba gândurilor zămislite
În zorii înroşiţi sau miez de noapte,
Pierdută-n vraja clipelor tihnite
Când rătăceam în tainicele-ţi şoapte.

Pe cerul straniu, pâlpâiri de stele,
În suflet toamn-aprinsă de iubire
Miresme scurse-n rugi de tufănele
Pe ramuri reci, mici muguri de-mplinire

Alei întortocheate, labirinturi,
Frânturi de viaţă-n spectrul aşteptării
Furtuni de vise stinse în săruturi
De pescăruşi pribegi deasupra mării.

Se-ascund în veşnicia neuitării
Comori de suflet, în căuşul palmei,
Cu picuri din rugina depărtării
E dorul tău…tristeţea lin-a toamnei.