Săpaţi în crudul adevăr
o groapă adâncă
cât un infinit!
N-o umpleţi cu nimic,
lăsaţi în ea teama,
sfârşitul să-mi vină
pe o dungă de cer.
Din pivniţele monastice
veniţi cu ultimul vin,
negru şi gros…
Lângă cruce
pune-ţi-mi un brad argintiu,
cu acele lungi
să-mi spintece cerul!