Omagiu lui Grigore Vieru

… Ca un câine hăituit – gândul…

           Am scris în 2008: Mersul Ei sapă albie de râu…; semn că Manuscrisul de jad îşi înmulţeşte paginile, amintind de Cezara sau de părerea mea despre timp…Deşi, mă sperie, tot mai mult, orbitele goale ale Cuvântului, din jur, şi insistenţa multora de a-i pune Scriitorului mâna nu pe frunte, ci la gât.

Am scris, zilnic, tablete, eseuri, cronici, pagini de reflecţie (Cuvinte care ard!), semnale culturale pentru rostirile mele radiofonice din „Bună dimineaţa, Transilvania!” şi „Vitralii”, emisiuni ale Studioului Regional de Radio Tg.Mureş sau „Matinal de week-end”, emisiunea Postului Radio România Cultural. În aceleaşi tărâmuri de iubire includ şi interviurile literare cu scriitori, actori, artişti plastici, muzicieni, interpreţi care aduc onoare culturii române; semn că Cea de a opta zi şi Linia de contur îşi înmulţesc, cu grijă, şi ele, paginile.

Am scris şi despre cei cu capul prea strâmt, despre samsari în cultură, despre netrebnici schimonosiţi de ură, despre cei care ne obligă să credem că şerpii au pleoape, că duhul e zmeu de hârtie, despre cei care mutilează sfânta limbă română, despre agresivitatea împotriva valorilor,  mitocănie, mediocritatea din înalte fotolii, suspiciunea în lumea scriitorilor,  perfidia. Unui împodobit cu aceste „daruri”, i-am dedicat şi un catren epigramistic (am debutat în 2008 şi ca epigramist!):

Te vaieţi că eşti mic şi slab, / Nu poţi ieşi din groapa-adâncă…/ Într-adevăr eşti…pui…/ Dar, de…năpârcă!

            Dar să-mi pun degetul pe gură…

            Nu doar am scris în 2008, ci am şi publicat. În apa Duhului ( Jurnal de reporter în Ţara Sfântă), Editura Nico, e cartea ce mi-a adus mângâiere. Cum cred că vor fi şi cărţile anului 2009, vestind 60 de ani pe care îi voi împlini. Sunt pregătite pentru tipar: Poemele Zoreniului, în cea mai limpede formă clasică, ilustrate cu fragmente din scrisorile mamei, primite în anii de liceu, studenţie, şi după aceea, Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat, un volum de publicistică, Conjugarea verdelui. Am iniţiat şi o antologie de poezie transilvăneană în limba italiană.

Cu alte cuvinte, voi ieşi, în anul literar 2009, în întâmpinarea soarelui…; cu toate că : Ninge în palmele mele… Ca un câine hăituit – gândul…