Metodă psihanalitică aplicată pe oameni întregi la minte

Marilenei Drăcea

Verdele crud înalţă catarge de viaţă,

Parfum dulce stârnit din floarea de tei,

Cerul albastru, de zmeie şi nori se agaţă,

Iar ape sfinte se-avântă limpezi prin chei…

Mintea-mi cutreieră imaginare edenuri.

Tărâmul de gheaţă s-a spart între oasele tâmplei

Şi a pierit în particule de feerie rece.

Metaforele poveştii au încâlcit sinapse cu clei,

Ş-intenţionat au lăsat neuronii să sece…

Ideea e gata: Dumnezeu n-a murit!

Încă visez cotoroanţe călare pe mături vrăjite…

Încă mai număr de la coadă la cap păunii regali

Şi-aştept să se transforme-n prinţese iubite…

Pictorii cântă de parcă ar fi scriitori geniali…

Tablou-i celebru: Peisaj nocturn poluat cu cretini.

Nu e nici Panteon, nici fulger picat din Olimp,

Nu e nici trubadur să cânte iubirea cu foc,

Nici carte care să se scrie-n fiecare timp –

Şi n-are cum să fie-un punct la joc de noroc!

Ghici ghicitoare ce-i?…  N-am cum să ştiu!

Şi-acum priveşte-n faţă către sine

Şi pune-ţi ochii să alinieze stele,

Iar dacă-n lume nu ţi-o fi mai bine,

De poţi, s-alungi din minte-acele iele.

Era să uit: Amin! P.S. Acum te ştiu!

Invitaţie la dialog pe forum
http://www.revistanoinu.com/index.php?option=com_kunena&Itemid=100060&func=view&catid=3&id=1563#1563