Literatură romani: Poezie

Lirica Luminiţei Mihai-Cioabă  o cunosc din anii ’80, când poeta locuia la Deva. Scria poezie cu intonaţii grave, fără frustrări, dar marcată de un freamăt dramatic şi de melosul nocturn al drumului sub stele, legănând  metafore de fado portuguez dar şi doinire dunăreană, exprimându-se cu un farmec special, din eposul culturii nomade, marginalizat, dar tezaurizat unic în obiceiurile şi mai ales cântecul şi dansului  ţigănesc… Fiind într-un juriu interjudeţean, i-am acordat cu bucurie premiul revistei „Tribuna”. Fără nici o reţinere, dimpotrivă. Prin timp, i-am mai inclus poeme în revista Provincia Corvina, iar recent am avut bucuria unei revederi  de un ceas.

Mi-a dăruit cartea ei quadrilinguă, titlul cel mai frumos fiind pe ţigăneşte: „Poemurea dă araterea thai adesea”! Deci românescul „alaltăierea”, este pentru ei „Arateara” …Sau poate de Arătare Bunăoară poemul „De unde vin fluturii”, este zguduitor de frumos şi arde-n el strigătul omului către  Incognoscibil.

În poemul „Destin”, Luminiţa surprinde magistral, intuitiv sacralitatea ubicuă, a unui demon sau poate Înger căzut, unui demiurg prin substituire…? Esoterismul, magia  pare a fi un etimon, un răsad al păgânismului precreştin, al arhaicului cult al Naturii. De aici insinuarea predestinării prin farmece, într-o splendidă viziune tragic-enigmatică a unui Dumnezeu jucăuş…

Sunt deplin impresionat de prezenţa acestei poete autentice, în spaţiul  românesc, a  unei înzestrări unice. E frumos că vocea ei s-a întrupat aici – cu atât mai mult că Luminiţa, – nume meritat, – se exprimă şi în româneşte, în mod inconfundabil. De o viaţă, autoarea are merite de animatoare culturală şi revuistice, printre care revista „Neo Drom”.

Critici de prestigiu s-au pronunţat elogios iar palmaresul ei este unul european! Filonul de adâncime mito-poetică şi eposul  nomazilor  este esenţa scrierilor ei. Lucrând la o carte despre emigrarea romilor în occident, mi-a mărturisit recent că vrea să se întâlneacă şi cu hunedorenii, în tandem cu Radu Ioanid şi sora ei, de asemenea scriitoare.

Am citit cu plăcere romanul ei de tip novelistic şi şăgalnic – poematic – „Vraja ochilor”. Din poezia Luminiţei Mihai Cioabă am ales un eşantion semnificativ din ultimul ei volum de poeme.

Eugen EVU
Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Redactor şef al revistei „Nova Provincia Corvina”

DINCOLO DE CER

Dincolo de cer se poate
Culoarea zilei gustul Vieţii
Din Talpa Pământului
Precum apa Izvorului
Frunza Verdelui
În Apusul Tomnatic
Inima Copacilor
Să nu mai ştim.

Se poate dincolo de cer
Pleoapa Lumii Cântecul
Zâmbetul Copilului
Sunetul Graiului
Lacrima Iubirea Ochii Gândul
În linişte să nu mai ştim.

Târziu acolo amintirea
A tot cea a fost va fi
A tot ce am luat din
Talpa pământului.

BEYOND THE SKY
Translated by :
Adam  J. Sorkin
and Cristina Cîrstea

Beyond the Sky it’s
Possible not to know
The day’s hue life’s tang
On earth’s sole as
Water from the spring
The leaf’s green
In an autumn sunset
The soul of trees.

Beyond the sky it’s possible
Not to find the world’s eyelid
The song a child’s smile
The sound of voice
A tear love eyes the idea
In the silence.

There it’s always late
The memory of what ocne was
Wil be everything I took
Of earth’s sole.

KATAR AVEN PAPARUJI
(în limba romani)

Andekh des mîri cheiori
Puşlea ma lokoras katar aven
Le păpăruji dadna anda e patrin
Le lulludeandi aven le păpăruji
Le păpăruji han lulludea
To so han le lulludea
E duda andoa kham e kham so
Dadna o kham hal la phuwea
Thai e phuw so hal e phuw…
Andeskh des kana vareckon
But prea drago sas amengă
Gălosastar but iekhatar înteal
Asundesas so hal e pluw.

Ande aver des miri chei
Kaditi dă zurales asalas ta paruglisailas
e lumea ta
paruglisaisas e lumea
thai ande lati angali roza parne
ciimidenas lako mui.
Anda o sovleaimos la phuweako
Lesas ăkh casta serăsti ande
Savi kaditi kamblimasa
Ta pherdeasas e lumea
Lassarălals le roza le parne

Sode ciro nakhlosas
Dă kana puselas ma katar aven
Le păpăruji dadna
Amboldinisaiiles e roata
Sasu musai te pusau la katar
Aven le păpăruji sostar asalas
Thai ma but sostar lasardeasas
Le roza la parne
 Ande kha casta serăsti
La phuweako.

Om de litere consacrat, Luminiţa Mihai-Cioabă, este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Poet, prozator, dramaturg, folclorist, cineast, este bine cunoscatoare atât a limbii şi literaturii române cât şi a celei romani. Născută la 1 octombrie 1957, la Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, a absolvit Liceul de filologie „Octavian Goga" din Sibiu după care şi-a continuat studiile la Facultatea de Filologie din localitate, dedicându-se scrisului.
Cărţi publicate:
– O angluno la phuveako. Rădăcina Pământului (Ed. Neo Drom, Sibiu, 1994) – poezii
– O manuãi kai bitinel briãînd. Negustorul de ploaie (Ed. Neo Drom, Sibiu, 1997) – poezii
– Ghid de conversaţie român – ţigănesc (Ed. Teora, Bucureşti, 2000)
– Curs intensiv de limba rromani (Ed. Neo Drom, Sibiu, 2001)
– Ţara pierdută (Ed. Etape, Sibiu, 2002) – povestiri
– Deportarea în Transnistria. Mărturii (Ed. Neo Drom, Sibiu, 2006)

Piese de teatru:

– Blestemul şarpelui
– Delila
– Macul roşu

Premii:

– Premiul „Nichita Stănescu" pentru cel mai bun volum de poezie "Earth Root"
– Amico Rom – Premiul I triplu la Festivalul Internaţional al Rromilor pentru:
•    Poezie – pentru volumul de poezie "Earth Root"
•    Dramaturgie – pentru piesa de teatru "Blestemul şarpelui"
•    Proză scurtă – pentru nuvela "Istrate"

Pe lângă activitatea literară, deţine funcţia de preşedinte a Fundaţiei Social-Culturale a Romilor „Ion Cioabă" (http://www.icfoundation.ro). Conduce (la Sibiu) revistele „Neo Drom” şi „Divano Rromano”. Luminiţa Mihai-Cioabă este cineast şi realizator de filme documentare: „Lacrimi Romane” („Iasfa Romane”) – 2006, şi „Amintiri din şatră".

Îi urăm bun venit în rândurile colaboratorilor revistei noastre!

George Roca