Jurnalul meu
Intuiție
Plec să mă plimb îmi spune,
ochii mei se agață speriați
de coatele putin tocite ale mânecilor
și de chipul lui hotărât din geamul ușii de la intrare
strada- l privește galeș, ademenitor, drept in față
mai zăresc doar tocul ghetelor
și noroiul căzut din încrețitura tălpii
care rânjește sfidător la mine
urăsc din tot sufletul partea din spate a hainei lui
și gândul acesta enervant care se insinuează
că voi avea curând,
o cheie în plus