Bacanală

( parodie )

m-am trezit dintr-un vis cu balerine goale

în plin concert de viori nebune şi suspine

de flaut – o pisica mieunând ascuţit îmi

umbla printre oale – iar o brunetă străină,

despre care uitasem, se dregea cu o cană

de iaurt

închide fereastra, femeie, şi trage odată

perdeaua – îi strig  în neştire – de ce mai

miaună chiorul – o închid de-ndată, iubire,

numai să fiarbă cafeaua – şi să găsesc

pe sub masă toporul

dar tu ce cauţi aici, nu ştiu să te fi cerut

de nevastă – asta mă întreb şi eu, iubire,

de-o oră – cum de-am fost atît de naivă

şi proastă –  iar tu cum ai putut să te culci

c-o minoră

am rămas fără grai, cu o mâna încleştată

pe  flaut – motanul cel chior lingea tacticos

farfuria – iar femeia brunetă care spăla

borcanul de iaurt – nu era curtezana din vis,

ci soţia