ador femeile cu zâmbet căzut

case pornite ies din curţi terasate adăpostesc

oameni cu înclinaţii câinii răi de pe strada asta

latră în pantă vrăbiile străine de aerul locului

se apleacă prea mult cad pe pisici parabolicelele

privesc doar în jos aici toate au ceva pe suflet

cred că îţi şterg poza de optişpe mega a început

să se deschidă într-o parte sunt nebun după tipele

cu colţurile gurii lăsate dar procesorul fierbe nici

nu am apucat să-ţi spun la început m-am amorezat

de vişinul rezemat de gard abia apoi ai fost tu

pe strada ta iubi numai bârfele plutelor sunt

verticale încă mă mai rostogolesc pe aici

spre malul neumblat al râului să destram aţe

de pătlagină în luminiş uneori abia pot frâna

în mesteceni odată şi odată nu mă voi opri

până la prăvălia cu vino e pasta merg ca şi cum

nu ai fi plecat pe muteşte în italia vânzătoarea rânjea

în dreptul ei îmi amintesc mereu şi mă las dus

de gravitaţie să trec neatent de poarta cu felinar

îndoit pe care cineva a scris strâmb cu permanent

atârnă-te aici ps doar ştii

ce mult îi plăceau seara macaroanele cu nucă