Jurnalul meu
112
alo! alo! alo! – răspunde odată!
accident pe autostrada asta neterminată –
browniana – care autostradă dom’le
că toate-s abia începute – de unde naiba vrei
să ştiu eu, cucoană – e o groapă imensă pe-aici
care pute – bine, bre, am să-ţi trimit o salvare
la trap – mai bine-o descarcerare, demento –
şi pompierii – atunci accesez SMURD-ul
lui Read, gură spartă – şi nu mă mai fute
la cap – ptiu, drace, ce porcărie
dă-i la o parte, Ioane, şi pune de jur împrejur
o fâşie – unde dracu-i furtunul de legătură
şi flexul cel mare – bărbatul trăieşte
dar îi prins de picioare – femeia-i deja
răcitură – se uită chiorâş la noi şi ăia de pe
Salvare – tu lasă muierea în pace şi ţine
de cleşte – trage-l afară, aşa, pe
bordură – de-acuma sunt ai noştri – pe tanti
s-o bage Vasile în cort – iar lui să-i mai facem
o manevră gură la gură – ce zice Poliţia, frate
ce să zică, e mort – am consemnat c-a dat
colţu-n raport – numai că laptopul ăsta
parcă are clape de orgă – hai, dă-i şi tu aici
o iscălitură – şi ne vedem la morgă
alo! alo! ! alo ! răspunde odată!
accident pe autostrada asta neterminată –
browniană – ce accident, bre, eşti în delir
de unde suni şi cum te cheamă – ce întrebare
proastă – dintr-un cimitir – şi-mi zice
Alexandru Vlahuţă, cucoană