Universul Spiritual Din Marginimea Sibiului

18 Martie 2008, Casa Hermes, Piaţa Mică, nr. 11, la subsol

        În 18 martie 2008, la ora 13,00, va avea loc, la „Casa Hermes” din Piaţa Mică, nr. 11, la subsol, vernisajul expoziţiei temporare ”Universul Spiritual din Mărginimea Sibiului”, realizată de Centrul de Informare şi Documentare al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” şi coordonată de doamna muzeograf  Carmina Maior.

Expoziţia conţine reproduceri foto, grafică, manuscrise, cărţi religioase, obiecte din colecţiile muzeului ASTRA şi de la colaboratori şi încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra spiritualităţii locuitorilor din Mărginimea Sibiului. Realizarea proiectului a avut în vedere două coordonate esenţiale: religia şi tradiţia populară, acestea regăsindu-se, în mod constant, la loc de cinste printre locuitorii Mărginimii Sibiului.

În vremuri de restrişte, obiceiurile tradiţionale au fost singurele manifestări publice permise, aşa că au primit o semnificaţie deosebită. Expoziţia doreşte să reprezinte acest univers uman în care se îmbină religia, tradiţiile, istoria şi arta într-o armonie care trezeşte respectul şi trebuie să stimuleze impulsul de a cunoaşte şi proteja un patrimoniu spiritual şi material definitoriu nu doar pentru locuitorii zonei pe care o avem în atenţie cu această ocazie, ci pentru o arie mult mai largă, reprezentând Transilvania, în general.

Iubitorii de cultură au ocazia de a vedea omul din Mărginime sub două aspecte, cel al vieţii în comunitate şi cel al vieţii private. În ambele situaţii, respectul faţă de religie şi tradiţii i-a ajutat pe locuitorii Mărginimii să-şi definească propria identitate şi să reziste încercărilor istoriei.

Expoziţia se adresează tuturor categoriilor de public şi vizitarea ei va fi posibilă în lunile martie şi aprilie.

„Universul Spiritual Din Mărginimea Sibiului”

– Informaţii Suplimentare –

        Discursul expoziţional urmăreşte atât aspectul public, cât şi pe cel personal, al manifestărilor ce ţin de universul spiritual al locuitorilor din Mărginime, derulate în patru perioade de timp, fiecare cu specificul lor. Se vor urmări, în paralel, aspectul religios şi cel al obiceiurilor tradiţionale.

Aspectul public va fi reprezentat în sala mare:

1.Perioada anterioară anului 1918 (sub ocupaţie străină) :

– sec. XVIII:

a. politica religioasă duce la conflicte şi face victime (preoţii martiri întru ortodoxie);

b. comunităţile fiind prospere economic, determină construirea bisericilor de piatră şi a “troiţele-capelă”;

– sec. XIX:

a. rolul important al preoţilor şi cantorilor în comunitate;

b. se procură cu dificultate carte religioasă ortodoxă;

c. picturile din biserici sunt donaţii ale membrilor comunităţii.

– începutul secolului XX: în 1914 sunt distruse clopotele (autorităţile impun să fie topite pentru tunuri ).

2.Perioada interbelică (a României Mari):

a. populaţia locală şi emigranţii participă la refacerea inventarelor bisericeşti;

b. inaugurarea “Drumului Regelui” este prilej de restaurări de biserici şi troiţe;

c. se modernizează crucile din cimitire;

d. cultul eroilor duce la apariţia troiţelor închinate lor;

e. activitatea culturală a “Astrei” favorizează şi manifestările religioase.

3.Perioada comunistă (după 1944 – politica ateistă) : monumente religioase sunt distruse; colecţiile muzeale sunt şi modalitatea de salvare a unor piese de factură religioasă; cercetarea în teren duce la salvarea unor materiale de interes folcloric şi etnologic, practicarea unor obiceiuri tradiţionale, de sărbători, rămâne una din formele de manifestare a credinţei religioase.

4.Perioada democraţiei (după 1990 – libertatea cultelor) : refacere adeseori prea “fastuoasă” a monumentelor religioase; fenomenul reactivării monahismului.

           Sala mică prezintă aspectul personal al universului spiritual al locuitorilor (obiecte religioase personale şi cele din locuinţă: cruciuliţe aduse de la mânăstiri, carte religioasă, icoana casei, cu lumânarea de Paşti şi creanga de salcie de la Florii, piese de port de sărbătoare, fotografii ale junilor etc.).