In memorian Alexandru Husar

Duminică, 17 mai 2009, ne-a părăsit „patriarhul culturii ieşene” ALEXANDRU HUSAR.

„Ce-a fost am văzut,
Ce-o mai fi ’om vedea.
Am trăit şi am văzut…!
(A.H. „Vremea de apoi” )

Date biografice:

S-a născut la 26 aprilie 1920, la Ilva Mare, judeţul Bistriţa-Năsud. După absolvirea Liceului „George Coşbuc” din Năsăud, se înscrie la Facultatea de Filozofie şi Litere din Bucureşti, unde studiază filozofie, obţinând licenţa în estetică şi critică literară în anul 1945. Devine doctor în filozofie în 1973. La 1 Decembrie 2000, Preşedinţia României îi conferă Ordinul naţional „Pentru Merit”, în grad de ofiţer, pentru realizări artistice şi pentru promovarea culturii. În anul 2002 devine simultan „Cetăţean de onoare” al municipiului Iaşi şi „Cetăţean de onoare” al oraşului Năsăud. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

În perioada 1945-1950 funcţionează ca profesor de limba română şi filozofie la Liceu din Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din acelaşi oraş. Din 1951 lucrează în învăţământul universitar, fiind numit asistent la catedra de filozofie, iar apoi la cea de istorie, a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj. În 1959 se transferă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi unde cunoaşte toate treptele ierarhice ale învăţământului superior ajungând în 1976 conducătorul catedrei de literatură universală.

Între anii 1975-1976 este numit profesor asociat la Universitatea de Stat „San Marcos” din Lima (Peru), unde predă cursuri de limbă, literatură şi istorie românească. Tot acolo, se face cunoscut în presa peruană cu diferite articole despre arta sculpturală a lui Constantin Brâncuşi. În colaborarea cu prof. univ. Dora Bazan – de la catedra de romanistică ale aceleaşi universităţi – traduce în limba spaniolă poeziile lui Lucian Blaga.

Important filosof al culturii româneşti, cercetător al istoriei civilizaţiei, eseist filosofic şi moralist, publică poezii, eseuri, studii, recenzii, articole, traduceri, în reviste de prestigiu precum: Universul literar, Curentul literar, Meşterul Manole, Viaţa Românescă, Luceafărul, Secolul XX, Convorbiri literare, Iaşul Literar, Ateneu, Manuscriptum, România Literară şi altele.

Cărţi publicate:

– „Dincolo de ruine” (Cetăţi medievale) – Ed. Tineretului, 1980, Bucureşti, 203 p.

– „Întoarcerea la literatură” (Printre clasici) – Ed. Junimea, 1978, Iaşi, 200 p.

– „Ars Longa” (Probleme fundamentale ale artei) – Ed. Univers, 1980, Buc., 336 p.

– „Metapoetica: Prolegomene” – Ed. Univers, 1983, Bucureşti, 399 p.

– „Izvoarele artei: Ad fontes” – Ed. Meridiane, 1988, Bucureşti, 336 p.

– „Irenicon” (Versuri) – Ed. Dacia, 1990, Cluj-Napoca, 92p.

– „Ideea europeană: (istorie, cultură, civilizaţie)” – Ed. Institutului European pentru Cooperare Cultural Ştiinţifică, 1993, Iaşi & Ed. Hyperion, 1993, Chişinău, 392 p.

– „Lecţiile istoriei: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1993, Iaşi, 128 p.

– „Anti-Gog” (Replică la Gog de Giovanni Papini) – Ed. Agora, 1996, Iaşi, 315 p.

– „Periplu prin memorie: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1998, Iaşi, 264 p.

– „Cetăţi de pe Nistru” – în colaborare cu Gh. Gomţa şi S. Chicu, Asociaţia culturală „Grai şi suflet”, Cultura naţională „Limba română”, 1998, Iaşi, 212 p.

– „Mioriţa” (De al motiv la mit), – Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, 1999, Iaşi, 252 p.

– „Întoarcerea la literatură” (Aplicaţii) – Ed. Spiru Haret, 2000, Iaşi, 260 p.

– „Poeme de odinioară” – Ed. Augusta, 2000, Timişoara, 160 p.

– „Pro Eminescu” – Ed. Junimea, 2001, Iaşi, 298 p.

– „Tradiţii naţionale: (în estetică şi filosofia artei)” – Ed. Cronica, 2001, Iaşi, 360 p.

– „Vremea de apoi”, Ed. Alfa, 2004, Iaşi, 166 p.

***

Alexandru Husar avut legături strânse de colaborare şi prietenie literară cu Ion Şugariu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Ion Miclea, Corneliu Sturzu, Laurenţiu Fulga, Léon Negruzzi, Vintilă Horia, Rosa del Conte, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ovidiu Drimba, George Lesnea, Gheorghe Bulgăr, Domniţa Gherghinescu-Vania, Nicolae Ţaţomir, Gheorghe Grigurcu, Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Pavel Chihaia, Artur Silvestri, Constantin Ciopraga, Grigore Ilisei, Cassian Maria Spiridon şi mulţi alţii, printre privilegiaţi aflându-se şi subsemnatul*…

***

Trupul neînsufleţit al regretatului om de litere a fost depus la Biserica „Sfântu Spiridon” din Iaşi, fiind nmormântat cu onoruri militare, miercuri, 19 mai în cimitirul Mănăstirii Galata.

ODIHNEASCĂ-SE ÎN PACE!

George ROCA
Sydney, Australia

* Când în primăvara anului 2002 am scris (împreună cu Dorina Bugariu-Petre şi Ana Luduşan), am editat şi publicat la Sydney cărticica „Alexandru Husar în Australia”, Domnia Sa mi-a trimis căteva rânduri care m-au impresionat în mod deosebit. Le reproduc mai jos: