În perioada 1-6 august Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” organizează a V-a ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare.
În numele strategiei culturale majore a politicii României, având modelul – considerat ideal pe plan mondial, cu valoare de reper ştiinţific şi cultural universal – Festivalului "Smithsonian Folklife“ (organizat anual, în Washington D.C., de către Institutul Smithsonian, începând cu anul 1966), model preluat de noi ca urmare a remarcabilului succes al României, la ediţia din 1999, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu a iniţiat, în anul 2001, organizarea Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Consiliile Judeţene şi Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ale judeţelor invitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu şi a Primăriei Municipiului Sibiu.
Ediţia a cincea, din acest an, a Festivalului Naţional este programată pentru zilele de 1-6 august, având ca obiective: valorificarea întregului patrimoniu cultural tradiţional, exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale din toate judeţele ţării, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte, însuşi, perpetua şi a face cunoscute aceste tradiţii în toată lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural naţional, marca propriei identităţi etno-culturale. Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanţi şi publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar şi interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiţionale etc.) împreună cu ţăranii actanţi, reprezentanţi ai comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii.
Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole şi activităţi vivante, cu ateliere de creaţie “in vivo”, susţinute de către creatorii şi purtătorii autentici ai culturii populare tradiţionale contemporane, neprelucrate prin "regizări academice" şi nemalformate de interpretări desuete sau de altă natură “estetizantă” sau spectaculară. La fiecare ediţie a Festivalului participă reprezentanţi ai câte unui judeţ din Transilvania (inclusiv Banatul, Crişana şi Maramureşul), Muntenia (inclusiv Oltenia şi Dobrogea), Moldova (inclusiv Bucovina şi Basarabia) şi din Republica Moldova. Cele 4 judeţe invitate la cea de-a cincea ediţie a Festivalului sunt Alba, Iaşi, Teleorman (România), respectiv raionul Drochia (Republica Moldova).
În avantpremiera ediţiei ce se va desfăşura anul viitor, an în care Sibiul va deveni Capitală Culturală Europeană, am invitat şi reprezentanţii comunităţii româneşti din Serbia – “Doina Sălăuşului” şi Ungaria – Grupul folcloric al copiilor din Micherechi. Cei 450 de participanţi-actanţi asigură acoperirea celor şapte secţiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale). Prin această valoroasă iniţiativă românii îşi recuperează şi îşi prezintă la scenă deschisă tradiţiile şi o lume întreagă este invitată să le cunoască. Având beneficiul spaţiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: gospodării şi monumente de creaţie tehnică (în care se vor desfăşura secţiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare), precum şi numeroase obiective: cu caracter religios (bisericuţa de lemn din Bezded – monument muzeal unde se va desfăşura secţiunea Arte religioase), social (spaţiul din jurul Cârciumii din Bătrâni şi al Pavilioanelor de joc va fi destinat secţiunii Arte culinare) sau de spectacol (scena şi amfiteatrul în aer liber vor fi locul desfăşurării secţiunilor Arte muzicale şi Arte coregrafice), Muzeul "ASTRA" poate fi considerat locul ideal al desfăşurării acestei manifestări de maxim interes naţional.
În cele 6 zile ale Festivalului, participanţii-actanţi vor evolua în faţa vizitatorilor, după un program cu durata de 8 ore (10.00 – 13.00 şi 16.00 – 20.00), desfăşurat simultan pentru toate cele 7 secţiuni.
1. Arte religioase: cântăreţi de strană din Teleorman vor prezenta cântari religioase la Biserica de lemn din muzeu.
2. Arte literare: în gospodăriile transferate în muzeu din zonele de provenienţă ale participanţilor-actanţi se vor afla purtătorii tradiţiilor orale, povestind scene din viaţa satului, rememorând obiceiuri de peste an, recitând sau cântând creaţii populare, într-o autentică atmosferă de "şezătoare".
3. – 4. Arte muzicale şi Arte coregrafice: grupurile de dansatori şi interpreţi (vocali şi instrumentali) se vor succeda în spectacole desfăşurate pe scena în aer liber. "Capul de afiş" ale secţiunii vor fi copiii din Micherechi, Ungaria, tinerii din Ansamblul "Doina Sălăuşului", Serbia şi "Drochienii" din Republica Moldova. Nu trebuie să pierdeţi nici formaţiile din Teleorman, cu cântece şi dansuri specifice zonei, sau fanfarele moldoveneşti şi cu atât mai puţin grupurile folclorice din Alba. Teleormănenii au promis să ne "înveţe" cât mai multe despre Drăgaică şi Lăzărel, iar ieşenii să ne încânte, în plină vară, cu atmosfera sărbătorilor de iarnă (şi să nu uitam că parcă niciunde în ţara colindele şi jocurile cu măşti nu sunt atât de frumoase şi spectaculoase ca în Moldova). Festivalul se va încheia, duminică, 6 august, cu un spectacol de gală, la care alături de formaţiile înscrise în festival vor evolua interpreţi consacraţi de muzică populară din cele trei judeţe reprezentate.
5. Arte plastice: cei 50 de meşteşugari, reprezentând judeţele participante, îşi vor demonstra abilităţile practice, producând «pe viu», după tehnici tradiţionale, arte-facte autentice, oferite spre vânzare publicului.
6. Arte culinare: vor fi preparate mâncăruri după reţete tradiţionale, oferite spre vânzare publicului vizitator: sărmăluţe munteneşti, ca la Alba, plăcinte şi tochituri moldoveneşti… De la ieşeni vom (re)descoperi cum se fac copturile tradiţionale şi mai ales cum sunt folosite în riturile şi obiceiurilel tradiţionale, calendaristice sau familiale.În caz de vreme nefavorabilă, spectacolele se vor desfăşura în Sala mare a Cercului Militar. Festivitatea de deschidere va avea loc marţi, 1 august 2006 ora 10.00 în Piaţa Mare. Bucuria acestei prime zi a Festivalului va fi completată, după ora 16.00, cu spectacole susţinute în Muzeul în aer liber. De asemenea, din acest moment, Veţi putea descifra tainele meşteşugurilor tradiţionale vizitând gospodăriile din Muzeu. Veţi avea ocazia să vă întâlniţi şi cu unul dintre meşterii ce au reprezentat România la "Smithsonian Folklife Festival“ în anul 1999 – Costache (Teleorman). Festivitatea de închidere va avea loc duminică, 6 august, începând cu orele 11.00, fiind precedată de slujba religioasă la biserica din muzeu (orele 10.00).
Spectacolul de gală va fi încununat prin decernarea Diplomelor de excelenţă şi prin primirile în Academia Artelor Tradiţionale din România. Prezentându-vă doar căteva frânturi din nenumăratele posibilităţi de a regăsi tradiţia avem speranţa că v-am convins să pe-treceţi alături de oaspeţii Sibiului o re-trăire a lumii satului românesc.Veniţi, de marţi până duminică, 1 – 6 august 2006 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, întru întâmpinarea sufletului ţăranului român.
Muzeograf,
Mirela Creţu