stampă
clavirul se stinse
cu tristeţe
în odaia cealaltă
iar mâna femeii
care-mi cântase din Bach
atârna peste clapele
negre
ca o pasăre moartă
jurnal
am ieşit cu Eu-l afară
din mine
ca dintr-un ungher
să-mi găsesc liniştea
sufletului
tulburată de-o piatră
căzută din cer
miraj
ploua cu lacrimi calde
din ochi de îngeri
şi de mierle
iar când întindeam mâna
şi le prindeam în palmă
se transformau în perle
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.