E-O VREME
e-o vreme pe placul meu: ploioasă
cu blesteme: ghirlande de voci de păsări
frământă şi neliniştesc aerul – la
culme
spinările cerului se freacă – una de
alta – gata să scoată fum şi
scântei – să ia
foc
e cazul de multă – de mult
mai multă furie – în această lume – jalnică
lume – pe care nu o luminează
nimic
***
STRĂINĂTATEA DE-ACASĂ
iarbă – terciuită de praf – motorină şi
funingini
în şanţul drumului – urma de roată – trecută prin
carne de câine
câţiva scheletici copaci cerşesc – zadarnic
pe deasupra inimilor de
fier – ale maşinilor
Dumnezeu – aruncat de suflul aroganţei
TIR-urilor – dimpreună cu
cadavrul de câine – în şanţul şoselei – stă
cu aureola prăfuită – între
palme: se întreabă – ca-ntr-un bocet
ce caută El – în această strivitoare
străinătate de-acasă
***
INSTABILITATE
niciun lucru nu e la locul lui
mi-e teamă să-mi spun chiar
numele – ca nu cumva – cât
timp îl rostesc – să se schimbe – şi
de tot să mă rătăcesc
masa la care scriu are – mereu
alte dimensiuni – patul – în care
dorm – mă trezeşte – mereu
spre alte puncte cardinale – decât
cele patru – pe care le
ştiam – cândva
soarele este într-un continuu
apus – indus – iar luna a dispărut – a
renunţat la
identitate – de mult
am învăţat să-mi smulg
cojile de pe rănile în curs de
cicatrizare: durerea – modulată
permanentizată – îmi deturnează atenţia de la
groaza – de
morişca lumii – de morişca asta a
dracului
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.