…şi toate dor… de-acelaşi singur dor
a câta oară numeri cum se-aprinde
în mintea ta un dor ca luna plină
cuţite răsucind în piept şi splină
negoţ care te cumpără şi vinde
când travestit sub mască şi cuirasă
drept tumultos şi-ades făţarnic zeu
fugit pentru o zi din empireu
înnebunit de-o îngeră frumoasă
când măr rostogolit în iarba moale
spre care mâna dacă-ncerci s-o-ntinzi
îţi vei vedea sfârşitul în oglinzi
prin care bat tăceri autumnale
lumini şi umbre dintr-un alt decor
tăceri mustind de-aducere aminte
o mână-aprinde lămpi de noi cuvinte
şi toate dor… de-acelaşi singur dor
un vad de ape limpezi ţi se-arată
la ceas când dă în clocot carnea ierbii
şi aburi scot pe nări în goană cerbii
în drum către licorna-ngenuncheată
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.