Via dolorosa / Căutând fântâna lui Iacov
Via dolorosa
Se amesteca răsăritul cu asfinţitul
într-un anevoios dangăt…
Trupul îşi vărsa bobul ispitirii; scos din temniţe.
Din mila lui Dumnezeu…
mâinile nu luau destul.
Tălpile nu acopereau osânda…
nefiind cât gurile deschise spre mine,
îmbiindu-mă să rup din piatră ca dintr-o inimă,
să-mi străpung coasta, să fie apă mai multă,
pentru spălarea Cuvântului.
Fiecare pas învia fuior de jar…
Aş fi putut incendia porţile cucutei.
Căutând fântâna lui Iacov
Sub geana măslinului, aburii îmi săgetează mâna.
Valuri de aburi.
Gândul prinde în gheară fiecare val…
Urc pe crucea răsăritului de apă :
Azi, eu voi fi răstignitul
pe mal!
Suliţa îndoielii îmi străpunge coasta cuvântului…
Silabisesc
numele celui ce sapă fântâna.
Valentin Marica
Israel, mai-iunie 2008
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.