Fatalitatile zoo-politice ale “calendarului oriental”

1)    „Inelul totemic” oriental:  „dragoste necondiţionatǎ” sau „iubire cu forţa”?

Pentru cunoscǎtoii superficiali ai „calendarului chinez”, acesta reprezintǎ un ciclu jupiterian de 12 ani, fiecare an stand sub semnul unuia dintre cele 12 animale simbolice. Dar  mai putini ştiu ca zodiacul chinezesc a inventarizat 114 variante fixe de relaţii interpersonale, care se pot materializa in scenarii comportamentale de la cele mai „liberale” pana la cele karmice sau fataliste.

Pornind de la compensarea anumitor calitǎţi şi energii dominante, astrologul rus Grigory Кvаşа propune o nǎucitoare schemǎ structuralǎ matrimonialǎ, de care ar trebui ţinǎ cont pǎrinţii si viitorii soţi sau amanţi. In special concentrandu-se pe rolurile care decurg din „perechile vectoriale”, acesta evidenţiaza relaţile suzerane intre „Stǎpîn” şi „Sclav”. Reţineţi „şirul vectorial fatidic” de mai jos, care redistribuie in partea stanga pe „Stǎpîn”, iar in dreapta pe „Sclav”:

… Şobolan – Cal – Mistreţ – Dragon – Iepure – Cocoş –
–  Cîine – Bivol – Tigru – Caprǎ –  Şarpe – Maimuţǎ …

Consultand Tabelul 1 de mai jos, cititorul poate proba infailibilul „inel totemic” cu masura vecinilor de bloc, a colegilor de facultate ori a partenerilor, fie aceştia conjugali sau de afaceri. In aceeasi masura membrii de partid pot verifica daca liderii lor servesc cauza ideologicǎ specificatǎ in Statutul partinic sau „evoluţia” personalǎ, din punct de vedere spiritual sau material.

Tabelul 1

2)    Cine e stǎpînul oficial la Kremlin? Ştreangul format de „Sadovoye kol’tzo”

Ei bine, pentru a da raspuns la sacramentala intrebare din titlul acestui paragraf, Boris Romanov – un alt iscoditor rus in tainele stelelor – a considerat necesar, ba chiar util, sa extinda rezultatele parteneriatului matrimonial vectorial la … cel politic. O precizare se impune. Spre deosebire de „calendarul solar” european, la baza „calendarului chinez” stǎ un ciclu de mai mult de un deceniu (planeta Jupiter) si unul selenar anual (anul calendaristic incepe odata cu „luna nouǎ” in semnul Vǎrsǎtor), astfel ca cei versati vor recunoaste caracteristicile unui calendar prin excelenţǎ social-politic si economic. Însusi Grigory Кvаşа le utilizeaza in studiul ritmurilor istorice si al prognozelor politico-economice.

La fel cum Gustave le Bon constata in „Psihologia mulţimii” cǎ individualitǎţi excepţionale – obligate de circumstanţe sociale sa se afle in devǎlmǎşie – acţioneaza ca o gloatǎ, simbolurile totemice orientale proscriu relaţiile politicienilor intr-un „pat al lui Procust” irational. Cu o singura precizare. Spre deosebire de „inelul totemic” sexual, relatiile ierahice in politica sunt structurate in ordinea tradiţionala, avand in partea stangǎ pe „Stǎpîn”, iar in dreapta pe „Sclav”: Şobolan, Bivol, Tigru, Iepure, Dragon, Şarpe, Cal, Caprǎ, Maimuţǎ, Cocoş, Cîine şi Mistreţ.

Sa ne convingem de experienta rusa in acest domeniu. Pentru economia spaţiului tipografic vom contrapune – din punct de vedere vectorial – primul presedinte rus postsovietic cu ultimul presedinte sovietic: Boris Yeltzin si Mihail Gorbacyov. „Cal” si „Caprǎ”… „Stǎpîn” si „Sclav”…

Devine clar ca – in ordine cronologica si ierarhica inversa – apare o discrepanţa majorǎ, care explicǎ incompatibilitatea lor exploziva, responsabila de evenimentele destramarii imperiului sovietic prin hotarirea istorica de la „Belovejskaya puşcea”. Optimismul innǎscut si temperamentul sangvin al „Calului” extrovert si autosuficient (vezi Tabelul 1) pur si simplu a calcat in picioare restul actorilor principali ai momentului, reprezentanţii triadei ortodoxe (a nu se confunda cu termenul religios), conservatoare si conformiste: L. Kravciuk („Cîine”), V. Şuşkevici („Cîine”) si N. Nazarbaev („Dragon”). De remarcat ca cei doi „Cîini” au cedat in special din cauza atitudinii sceptice (melancolice) si a fatalismului caracteristic acestui totem. Tot ce a facut „Capra” s-a redus la clatinarea („dramatizat”) elementelor subrede in structura („piesa”) monotonului realism (sovietic), deschizand drumul spre o noua „realitate” (capitalista).

Dar acelasi scenariu vectorial care i-a asigurat suprematia in faţa lui Gorbacyov, a lucrat mai tîrziu in defavoarea lui Yeltzin, cand ultimul a inceput sa introduca in anturaj persoane incompatibile din punct de vedere „zoopolitic”.

Cine e „sclavul” „Şarpelui”? „Calul”, nu e asa?! Şi cine e „stǎpînul” „Şarpelui”? Exact, „Dragonul”! La recomandarea lui Gr. Yavlinsky („Dragon”) presedintelui („Cal”) i-a scapat gestul fatal de a-i numi, succesiv, pe E. Primakov („Şarpe”), pe V. Stepaşin („Dragon”) si ulterior pe Vl. Putin („Dragon”) in functia de premier. Ca sa anticipez. Anume prin „vointa” sustinuta a „Calului”, „misticismul” celor trei „reptile” au „materializat” la un nivel calitativ superior „realismul” „Caprei”. Astrologul Romanov sugereaza retrospectiv ca – daca ar fi fost familiar cu teoria „perechilor vectoriale” – „Calul”  Yeltzin ar fi trebuit sa isi indrepte atentia spre „sclavul” sau nemijlocit, „Capra” (Cyubays), dar impulsivitatea si optimismul neacoperit de „Cal” i-au intunecat  ratiunea. Oricum, timpul alocat de Moire s-a scurs: maurul si-a facut datoria (mandatele electorale), maurul a trebuit sa plece! Rusia a avut nevoie de Yeltzin ca de o veriga tranzitorie pentu instaurarea in locul unui protipendade comuniste „ortodoxe” a uneia capitaliste „ortodoxe”, contemporana cu data la care scriu acest studiu.

Zilele acestea cercul s-a strans din nou, iar Putin se afla in aceeasi situatie cu fostul sau mentor, urmand sa opteze la randu-i pentru succesorul sau, la fel cum proceda Yeltzin cu el. Cu o singura deosebire: actualul presedinte stie despre cercul zoopolitic vicios. Chiar Grigory Кvаşа confirma in unul dintre interviuri ca „suita de la Kremlin” a lui Putin ţine cont de previziunile sale vectoriale.

3)    Anul 2008: un preşedinte vectorial?

De remarcat ca alegerile viitorului presedinte sunt considerate din start o farsa, deoarece Comisia centrala electorala va accepta nominalizatii din partea partidelor pana la 23 decembrie, iar candidatii independenti au la dispozitie o saptamana mai putin, timp in care trebuie sa prezinte o lista cu nu mai putin de 2 mln de semnaturi, din ele nu mai mult de 50. 000 intr-o regiune. Dar indiferent de deznodamantul sufragiilor electorale – programate pentru data de 2 martie 2008 – Putin va fi pus in situaţia „archetipalǎ” de a juca „rolul lui Yeltzin” in destinul Rusiei.

Cititorul deja ştie ca „stǎpînul” „Dragonului” e  „Iepurele”. Poate de aceea Putin l-a scos din schema pe Gleb Pavlovsky, principalul tehnolog politic de la Kremlin, si a taiat ascendenta din guvern a lui Il. Klebanov. Poate asa se explica si „desfiintarea” scandaloasa a societatii Yukos patronata de Khodorkovsky, un alt „Iepure”. E de inteles ca sentimentalismul politic îi poate fi fatal, asa ca nu cred ca Putin va risca sa completeze lista succesorilor cu nici un „Iepure” de rezerva. Vechea lui prietenie cu ex-leningrǎdenii N. Patrusev, care conduce actualmente Serviciul federal de securitate, si bankerul S. Pugacyov poate fi mentinuta atata timp cat acestia vor ocupa posturi sub-ierarhice.

Pe de alta parte, isi ridica „creasta” belicosul Boris Berezovsky („Cocoş”), persoana influenta din clanul Yeltzin, si care nu uita nicidecum – autoexilalat la Londra – ce bine ar fi fost sa constituie anume el alternativa statala celei „configurate” de Putin. Rolul lui „existential” pentru federatia Rusa mi se pare similar cu cel al lui Gorbacyov. „Cocoşul” si „Capra” au de realizat – e adevarat cu metode similare, dar pe cai diferite! – o misiune de pionierat pentru a-si implini si rǎsplǎti exigentele orgoliului propriu.

Acum ar trebui sa fie clar de ce Berezovsky „colaboreaza” – „sclavul”  si „stǎpînul”?!? – cu „Maimuţa” V. Yakovlev, Gubernatorul orasului Sankt-Petersburg, cǎlcandu-si peste propria voce. Poate de aceea oligarhul „cocheteaza”  – iarasi „sclavul”  si „stǎpînul”?!? – si (sic!) cu vesnicul contracandidat la presedintie din partea partidului komunist: Genaddy Ziuganov, Maimuţǎ” si el. Prin gestul sau – comparabil doar cu al lui Moise cand isi scostea poporul evreu din robia egipteanǎ – Yeltzin a trebuit sa aleagǎ intre cele doua alternative a Rusiei postsovietice: „Dragonul” capitalist si „Maimuţa” comunista. Putin şi Ziuganov. Ultimul a mai pierdut de douǎ ori in faţa celui dintai, dar a treia incercare va fi si mai jalnicǎ, se pare. Amintesc aici ca Putin e indreptaţit sa taie şi penele altui „Cocoş”, ex-premierul Kasyanov care nu pridideşte sa-si intersecteze drumul cu primul.

In shimb din calculele vectoriale ale lui Boris Romanov, candidatul cu cele mai mari şanse la viitoarele alegeri prezidenţiale o are А. N. Tkacyov, Gubernatorul regiunii Krasnodar, referindu-se la structura lui astrologicǎ favorizatǎ de „Şobolan”, specifica celor nǎscuţi intre decembrie 1960 si ianuarie 1961.

Pentru fericirea deplina totusi, „Dragonul” de Putin (7 octombrie 1952, Sankt-Petersburg) trebuie sa fie „stǎpanul” declarat si inconfundabil al „Şarpelui”! Cine are cele mai multe sanse? Doua perechi totemice loiale „Dragonului”, eu le vad in persoana premierului actual V. Zubcov si a ministrului apararii S. Ivanov. Dar in timp ce primul abia daca poate miza pe un portofoliu ministerial, se pare ca ultimul va fi implicat intr-o functie cheie din viitorul guvern.

Deocamdata fabula sucesiunii la Kremlin a adus in atenţia publicǎ a treia pereche vectoriala tradiţionalǎ: Medvedev (14 septembrie 1965, Sankt-Petersburg). De altfel, publicaţiile loiale partidului de guvernǎmant lasǎ impresia ca „figura” lui Medvedev sa parǎ o alegere „fireascǎ”, invocand amintirile fostilor colegi si profesori de facultate, din care reies „umanismul profesional”, reputatia in afaceri fara „antecedente”, „testul” puterii si cel conjugal trecute cu brio inca din clasele primare, cand si-a cunoscut sotia. Fara a uita sa indice, imperceptibil, asemanarea izbitoare cu ultimul tzar rus Nicolai al II-lea, portretul caruia stǎ atarnat la intrarea in antecamera actualului vice-premier: unicul fiu-jurist rezultat din dragostea unui inginer cu o absolventǎ de filologie. Insusi Medvedev afirma ca frecventeaza, de doua ori pe zi, piscina si trage de fiare atunci cand nu practica yoga, amintindu-si ca l-a pasionat „Black Sabbath”, „Led Zeppelin” si e posesorul colectiei integrale „Deep Purple”. Intr-un cuvant, reproduc literalmente fraza care i-ar fi scapat lui Putin in impul unei discutii informale cu ziaristii: „Stiu ca Dima (familiar de la Dimitri – n. a.) nu ma va deziluziona”.

4)    Nomen  omen

Latinii considerau ca numele intotdeauna semnificǎ ceva despre purtator, astfel ca voi adanci putin albia (con)textului.

De exemplu, numele de familie Medvedev isi are radacina etimologicǎ de la „medved’” („urs”), care e chiar simbolul (psicoanalitic?) generic al Rusiei, inclusiv al partidului „Rusia unita” care isi mentine guvernarea de cateva cicluri electorale. Astfel ca – respectand calapodul celor mai  frecvente terminaţii ale numelor rusesti in „-ev”, „-ov” si „-in”  – tradus literalmente in românǎ, candidatul la preşedinţia rusǎ ar raspunde la ceva de genul Dumitru Ursulescu. Insusi Putin nu isi ascunde orgoliul cand vine vorba despre numele mostenit de la parinti: e foarte probabil ca rusescul „put’” sa ţina loc pentru „cale”, „drum”, „direcţie”. Altfel, in românǎ rezonanţele etimologice nu l-ar favoriza deloc. Contextul echivoc mi-a activat link-ul memoriei catre un banc etimologic, depistat intr-un blog popular iberic. Cat face numai titlul acestuia „Hijo Putin”, o perlǎ jurnalisticǎ centaurica rezultata din operaţia genetico-lingvistica pe expresia spaniolǎ uzualǎ “hijo puta”(“fecior de cǎţea”)!

O alta curiozitate ideologico-lingvistica folosita de piarul putinist este materializata in acronimul rus VVP (de la Vladimir Vladimirovici Putin), care in limba româna este echivalentul pentru PIB, pulsul economico-financiar al unei ţǎri.

Printre numele casandrico-sibelice ale liderilor politici rusi, fosti si actuali, care imi vin minte: Gorbacyov (de la „gorb”, substantivul „gheb”, „cocoaşa”), Gryzlov (de la „gryzt’”, verbul „a ronţǎi”, „a roade”), Lavrov (in aceeasi masura „lavry”,”lauri” sau „lavra”, „manastire”), Tkacyov (tesator, persona care impleteste), Cernomyrdin (de la cuvintul compus „cyornaya” si „morda”: mutrǎ neagrǎ). Destul de curios, pata „neagrǎ” se menţine si in numele actualului Presedinte al Republicii Moldova, indiferent de varianta de „tǎlmǎcire” a rǎdǎcinii etimologice: „voron”(cioarǎ) sau „vor” (hoţ).

5)    Closca cu pui    de aur

Unii analiştii cu viziune perspicace susţin ca in timpul mandatului prezidential Vladimir Putin si-a trasat sistemul politic care sa ii protejeze nestingherit activitatea iminenta de premier. La fel cum si-au conservat puterea si alti lideri politici din Europa de Est. De exemplu, dupa mandatul de presedinte al Letoniei, A. Brazauskas s-a instalat in 2001 la conducerea Guvernului; Simeon Sax-Koburg-Gotta – tzarul bulgar revenit din lungul exil spaniol – a preluat in acelasi an executivul tarii natale; iar ex-presedintele iugoslav V. Koştunitza a devenit in 2003 premierul Serbiei.

Alfel cum e de inteles faptul ca „protejatul” i-a întors favoarea, propunându-l în funcţia de premier al viitorului guvern, in timp ce „persoana vizatǎ” se afla la o intrunire in cadrul Camerei de comert si industrie! „Noi nu avem de gand sa creǎm un capitalism de stat!”. In aceasta fraza a lui Putin oamenii de afaceri si jurnalistii prezenti au intuit replica premierului de facto al ţǎrii. Dar spre deosebire de unul dintre ex-premierii romani, viitorul sef al executivului din Federatia Rusa considera ca fiind principial sa fie numarate „ouǎle de aur” ale intreprinderilor monopoliste de stat.

Dupǎ parerea lui A. Morozov, economistul principal al HSBC, filiala Rusia, corporatiile de stat s-au creat prin represarea business-ului privat, iar legislatia actuala nu permite verificarea acestora. Asa ca, mai degraba, noua echipa va stabili un moratoriu care sa opreasca crearea unor noi formatiuni monopolice sau va finisa consolidarea activelor deja existente prin IPO-uri in cadrul tarii. „Pentru o perioada limitata de sase luni sunt reduse riscurile economice”, considera si Julia Ţepleaeva, economistul sef de la Merrill Lynch, regiunea Rusia si CSI, „dar din perspectiva catorva ani, aceasta stare va conduce la cresterea birocratiei si a coruptiei.”

Pe de alta parte, instalarea lui Putin la pupitrul executiv ar insemna trecerea pretentiilor ideologice pe planul al doilea. Din ultimile informatii de care dispun, gigantul petrolier „Lukoil” si-a manifestat disponibilitatea pentru implementarea in Irak de proiecte semnificative cu durata de pana intr-un an de zile. Asta inseamna ca Rusia ar putea contribui la stabilitate in aceasta zona vulnerabila, dupa ce America impreuna cu aliatii ei vor trebui sa paraseasca arena.

6)    Schimb „regatul” pe un „cal”! Previziuni zoo-politice internationale pentru 2008

Potrivit perspectivei vectoriale, anul „Şobolanului galben” va influenta karmic perechile sale vectoriale. „Calul” si „Maimuţa”… „Sclavul”  si „Stǎpînul”…

Spre deosebire de eroul lui Shakespeare, liderii politici nascuti sub semnul totemic „Cal” vor avea de infruntat un an greu. Asadar liderii politici nascuti in anul „Calului” vor trebui sa dea seama de lucrurile bune si cele rele. Unii vor fi nevoiti sa renunţe la proprietaţi, iar alţii la funcţiile oficiale. Dintre vecinii cu „probleme” de la nordul Romaniei pot fi identificati Preşedintele belarus A. Lukaşenko si cel ukrainean V. Yuşcenko, iar dintre cei din partea sudicǎ – premierul turk Redgep Erdogan, care va plǎti oalele sparte ale partidului pe care il conduce. Xavier Solana poate servi drept exemplu cum unul dintre liderii Europei unite ar putea fi eliminat la jumǎtatea cursei de alti potenţaţi ai ciclului vectorial. Norii grei se aduna si peste oceane: in America Latina e vorba despre Hugo Chávez, presedintele Venesuelei, iar in Asia- despre Secretarul general al partidului popular chinez si premierul Chinei. Nici femeile din esalonul puterii nu vor fi ocolite. Prin Condoleezza Rice, Seretarul de stat al SUA, se aşteapta un fiasco total al ciclului actual de politicǎ externǎ, iar Cancelarul german Angela Merkel ar putea plǎti niste poliţe karmice ale partidului care a adus-o la putere.

În schimb „fortuna” politicǎ ii va proteja pe cei nǎscuţi sub semnul „Maimuţei”. Ma gandesc, in primul rand, la Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cae are toate sansele sa isi consolideze prestigiul international, si la Secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, care va iesi din umbra predecesorului sau. De cealalta parte a baricadei, Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad ar putea gasi o supapa pentru a scapa de sub presiunea internationala. Desigur, vedete ale anului 2008 vor trebui sa fie politicienii „Şobolan”. Acestea vor resimti presiune atat de la elita politica, cat si de la masele largi. Lipsa de initiativa si inactivitatea vor fi pedepsite deja peste un an. Se pare ca Yulia Timoşenko se incadreaza perfect la aceasta categorie si va dori sa scape definitiv de fosta ei „pereche” vectoriala Yuşcenko.

În sfarsit, pentru „Mistreţii” politici anul 2008 e unul magic, cu multe plǎceri nesperate şi surprize neanunţate. Preşedintia americana, de exemplu, ar putea fi „cadoul” multaşteptat pentru Hillary Clinton, in cazul in care nu i-l va „inhǎţa” vreun contracanditat „canin”, mai fatalist si melancolic, fǎrǎ bilet de partid. Un an de munca relaxata va fi 2008 si pentru „sclavii” acestora de mai sus. „Dragoni” vor parcurge o perioada favorabilǎ de „prezentare a ambalajului” pentru urmatorii 4 ani panǎ la ascendenta lor oficialǎ in horoscopul oriental.

Nu vor fi avantajati „Tigrii” (reprezentaţi de Fidel Castro) si „Cîinii” (reprezentaţi de George Bush Jr.) din politica profesionistǎ, care anul ce vine vor trebui sa lucreze „din umbrǎ”. Asta presupune mai multa discreţie, iesiri publice minime (cum va fi cazul pentru rusii Gryzlov si Lavrov) ori disparitia totala din peisajul politic (Fratkov). In ceea ce-i priveste pe cei doi dusmani ideologici „de moarte” invocaţi mai sus, nu vor mai avea putere sa intre in ciclul electoral din anul de gratie 2009. Astfel se batatoreşte calea pentru o nouǎ generaţie si viziune politicǎ in lume!

Despre incidenta zoopoliticii in activitatea politicǎ din România cititi în: „Granfalloon”:  parabolǎ zoo-politicǎ 2008 .